”Aventurile” lui Jupiter prin Sistemul Solar. Cum a migrat planeta de la începutul formării sale, conform unor rezultate surprinzătoare

Cercetătorii de la Universitatea Lund şi de la alte instituţii au folosit simulări computerizate avansate pentru a afla mai multe despre „aventurile” gigantului gazos prin Sistemul Solar, care au început acum 4,5 miliarde de ani, la formarea acestuia, scrie Science Daily.

„Este prima dată când avem dovezi că Jupiter a fost formată la o distanţă mai mare de Soare şi apoi a migrat pe orbita actuală. Am găsit dovezi ale migrării în asteroizii troieni care orbitează în proximitatea planetei”, a explicat Simona Pirani, student doctorand în astronomie la Universitatea Lund şi autorul principal al studiului.

• ESA intensifică cercetarea Pământului pe măsură ce viitorul agențiilor americane devine tot mai incert
• Un expert spune că modelele lingvistice mari nu vor fi niciodată cu adevărat inteligente

Aceştia formează două grupuri a mii de asteroizi care se află la aceeaşi distanţă de Soare pe care o are şi Jupiter, dar orbitează în spatele şi înaintea gigantului gazos. Există aproximativ 50% mai mulţi troieni în faţă decât în spatele lui Jupiter. Această asimetrie a fost cheia înţelegerii cercetătorilor cu privire la migraţia planetei. 

„Asimetria aceasta a reprezentat un mister în Sistemul Solar”, a precizat Anders Johansen, profesor de astronomie la Universitatea Lund.

Mulţumită simulărilor computerizate, savanţii au putut calcula că asimetria actuală ar fi avut loc doar dacă Jupiter s-a format la o distanţă de patru ori mai mare de Soare faţă de cea prezentă. În timpul călătoriei sale spre centru, gravitaţia planetei ar fi atras mai mulţi troieni în faţă decât în spate.

Conform calculelor, migraţia lui Jupiter s-a petrecut timp de 700.000 de ani, într-o perioadă de aproximativ 2-3 milioane de ani după ce corpul celest şi-a început viaţa ca un asteroid de gheaţă îndepărtat. Călătoria spre interior a avut o traiectorie în spirală în care planeta a continuat să înconjoare Soarele, dar în cercuri din ce în ce mai mici. Motivul de la baza migraţiei are legătură cu forţele gravitaţionale din gazele înconjurătoare din Sistemul Solar.

De asemenea, autorii studiului sugerează că Saturn, Uranus şi Neptun ar fi migrat într-o manieră similară.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

O exoplanetă numită ”Jupiter fierbinte” are particularităţi care i-au surprins pe cercetători. Descoperirea poate fi CRUCIALĂ şi pentru alte planete

Jupiter are ”personalitate dublă”. Astronomii au descoperit o ciudăţenie surprinzătoare a câmpului magnetic al gigantului gazos

Fulgerele de pe Jupiter sunt remarcabil de similare cu cele de pe Pământ

Noi surprize de la giganţii gazoşi ai Sistemului Solar, Jupiter şi Saturn