Un nou instrument revoluţionează explorarea spaţială: surprizele primei exoplanete observate într-un detaliu fără precedent

Rezultatul a fost anunţat pe 27 martie în jurnalul Astronomy and Astrophysics de Colaborarea GRAVITY, în care au prezentat observaţiile realizate pe exoplaneta HR8799e. Aceasta a fost descoperită în 2010 şi orbitează steaua tânără HR8799, care se află la 129 ani-lumină de Terra în constelaţia Pegas, scrie Phys.

Rezultatul, care prezintă noi trăsături ale HR8799e, a necesitat un instrument cu o rezoluţie şi senzitivitate foarte mari. GRAVITY poate folosi împreună telescoapele cu patru unităţi ale VLT pentru a forma un singur mare telescop ce foloseşte o tehnică numită interferometrie. Aceasta creează un super-telescop – VLTI – care colectează şi separă lumina atmosferei lui HR8799e şi a stelei sale.

• O teorie bizară spune că în Univers există un singur electron
• Gazul înghețat de pe Uranus și Neptun ne-ar putea spune cum s-au format aceste planete

HR8799e este un „super-Jupiter”, o lume care nu se găseşte în Sistemul Solar şi este mai masivă şi mult mai tânără decât oricare altă planetă care orbitează Soarele. La doar 30 de milioane de ani, această planetă abia formată este suficient de tânără pentru a oferi savanţilor posibilitatea de a studia formarea planetelor şi a sistemelor planetare. Desigur, nu este prea prietenoasă cu viaţa aşa cum o cunoaştem, efectul de seră şi energia remanentă încălzesc planeta până la 1.000 de grade Celsius.

Compoziţia atmosferei vine cu câteva surprize

Este prima dată când interferometria optică a fost folosită pentru a scoate la iveală detalii ale unei exoplanete, iar noua metodă a furnizat un spectru extrem de larg de informaţii de o calitate fără precedent – de zece ori mai multe detalii faţă de observaţiile anterioare. Astfel, echipa a determinat compoziţia exoplanetei, care conţine câteva surprize.

„Analiza noastră a arătat că HR8799e are o atmosferă ce conţine mult mai mult monoxid de carbon decât metan – ceva ce nu ne-am aşteptat”, a explicat Sylvestre Lacour, cercetător la CNRS. „Rezultatul poate fi cel mai bine explicat de vânturile înalte verticale din atmosferă care opresc accesul monoxidului de carbon la hidrogen pentru a forma metanul”, a adăugat acesta.

De asemenea, echipa a găsit că atmosfera exoplanetei conţine şi nori de fier şi de silicaţi. Când interacţionează cu monoxidul de carbon, au loc furtuni extrem de mari şi de violente. „Observaţiile noastre sugerează că o minge de gaz a luminat din interior, cu raze de lumină caldă care trec prin nori negri”, a mai spus Lacour. „Mişcările de convecţie au loc jurul norilor cu particule de fier şi silicaţi, ceea ce duce la dezagregare şi precipitaţii. Se ilustrează o atmosferă dinamică a unei exoplanete gigantice la naştere care trece prin procese fizice şi chimice complexe”, a adăugat savantul.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Fenomenul straniu observat pe exoplaneta cu cele mai mari temperaturi

O descoperire scoate la iveală detalii despre prima etapă a formării sistemelor planetare şi poate arăta cum Planeta 9 poate să existe

Descoperirea unui tip de planetă cu masă intermediară dă peste cap teoria actuală a formării planetelor

Cu ajutorul telescopului spaţial TESS, o cercetătoare româncă a descoperit o nouă planetă