Home » Știință » Pierderea unei gene în urmă cu milioane de ani, motivul pentru care oamenii sunt predispuşi la afecţiuni cardiace

Pierderea unei gene în urmă cu milioane de ani, motivul pentru care oamenii sunt predispuşi la afecţiuni cardiace

Pierderea unei gene în urmă cu milioane de ani, motivul pentru care oamenii sunt predispuşi la afecţiuni cardiace
Publicat: 27.07.2019
Cercetătorii de la Universitatea California din San Diego au ajuns la concluzia că, în decursul evoluţiei, strămoşii noştri au pierdut o genă, lipsa acesteia din codul nostru genetic fiind cauza susceptibilităţii la apariţie afecţiunilor cardiace.

Pierderea acestei gene a creat o susceptabilitate generală a speciei noastre şi, de asemenea, a crescut riscul acelor indivizi care consumă carne roşie, notează Medicalxpress..

Pentru a înţelege riscurile la care ne expune lipsa unei singure gene din ADN-urile noastre putem analiza situaţia aterosclerozei. Aceasta este cea de a treia cauză de deces la nivel mondial şi apare ca urmare a depunerii unor mase de grăsime pe artere. Studiile care au căutat cauzele acestei maladii au stabilit că aceasta apare din cauza unor factori precum: un nivel crescut de colesterol în sânge, activitate fizică limitată, vârsta, hipertensiune, obezitate sau fumat. Totuşi, în ciuda acestor studii care au stabilit aceste cauze, aproximaiv 15% dintre cazurile de arteroscleroză nu sunt cauzate de acestea.

Dr. Nissi Varki, profesor de Patologie al Universităţii California şi dr. Ajit Varki, expert în Medicină Celulară şi Moleculară, precum şi alţi colegi, au observat că cazurile de cardiopatie coronariană care apar în mod natural sunt relativ inexistente la mamifere, cu excepţia omului. Aceiaşi observaţie este adevărată chiar şi pentru cimpanzei, cea mai apropiată specie de a noastră, care, în captivitate poate suferi de o serie de afecţiuni asemănătoare cu cele de care suferă oamenii: colesterolul crescut sau hipertensiune. Deşi, chiar şi cimpanzeii pot suferi de atacuri de cord,acestea nu au aceleaşi cauze precum cele de care suferă oamenii.

Pentru a identifica cauza acestei situaţii neobişnuite, oamenii de ştiinţă au realizat un experiment în care au folosit două grupuri de şoricei. Primul grup a fost modificat astfel încât să sufere de lipsa acidului sialic (Neu5Gc), într-un mod asemănător oamenilor, în timp ce grupul secund a servit drept grup de control. Grupului de control, nu i-a fost dezactivată gena CMAH, responsabilă de producerea proteinei Neu5Gc.  

Observaţiile realizate de oamenii de ştiinţă asupra celor două grupuri au arătat că grupul experimental, cel ale cărora le fusese dezactivată gena CMAH, au arătat o predispoziţie către arterogeneză, procesul de formare a depozitelor de grăsimi în interiorul arterelor.

Cercetătorii de la Universitatea California au teoretizat că o mutaţie genetică care a condus la dezactivarea genei CMAH în strămoşii noştri hominizi, în urmă cu 2-3 milioane de ani este responsabilă pentru predispoziţia noastră către bolile cardiace.

Eliminarea acestei gene ne-a expus problemelor cardiace, dar, de asemenea, ne-a schimbat fiziologia: făcându-ne mai puţin fertili şi adaptaţi alegatului pe distanţe lungi.

 

Citeşte şi:

 
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ce spun cercetările despre alegerea unei școli — și de ce majoritatea criteriilor pe care le folosim contează mai puțin decât credem (P)
Ce spun cercetările despre alegerea unei școli — și de ce majoritatea criteriilor pe care le folosim contează mai puțin ...
Cine a supraviețuit erupției Vezuviului? Urmele lăsate de oamenii care au fugit din Pompeii
Cine a supraviețuit erupției Vezuviului? Urmele lăsate de oamenii care au fugit din Pompeii
De ce noul film al lui Christopher Nolan a stârnit controverse, deși a devenit unul dintre cele mai mari succese ale anului
De ce noul film al lui Christopher Nolan a stârnit controverse, deși a devenit unul dintre cele mai mari succese ale anului
Ce înseamnă „brain rot”? Termenul care descrie unul dintre cele mai discutate obiceiuri ale Internetului
Ce înseamnă „brain rot”? Termenul care descrie unul dintre cele mai discutate obiceiuri ale Internetului
O cauză neurologică neobișnuită se ascunde în spatele dilatării pupilelor noastre
O cauză neurologică neobișnuită se ascunde în spatele dilatării pupilelor noastre
Vorbești mai multe limbi străine? Creierul tău ar putea fi cu 13 ani mai tânăr
Vorbești mai multe limbi străine? Creierul tău ar putea fi cu 13 ani mai tânăr
Ce este efectul Mandela: De ce mii de oameni își amintesc același lucru, deși nu s-a întâmplat niciodată
Ce este efectul Mandela: De ce mii de oameni își amintesc același lucru, deși nu s-a întâmplat niciodată
Dolly Parton, „Păpușa Blondă” a muzicii country: Cum și-a transformat imaginea publică într-o strategie de carieră
Dolly Parton, „Păpușa Blondă” a muzicii country: Cum și-a transformat imaginea publică într-o strategie de carieră
Cel mai nou telescop spațial al NASA se apropie cu pași repezi de lansare
Cel mai nou telescop spațial al NASA se apropie cu pași repezi de lansare
Țara în care casele abandonate pot fi cumpărate cu mai puțin de 1 euro
Țara în care casele abandonate pot fi cumpărate cu mai puțin de 1 euro
Secretul pentru un somn odihnitor poate fi găsit în fructe
Secretul pentru un somn odihnitor poate fi găsit în fructe
Maica Tereza, călugăriţa care a primit Premiul Nobel pentru Pace
Maica Tereza, călugăriţa care a primit Premiul Nobel pentru Pace
Cel puțin 35.000 de oameni au murit în Europa din cauza căldurii extreme din această vară
Cel puțin 35.000 de oameni au murit în Europa din cauza căldurii extreme din această vară
Cel mai frumos sat din lume, sufocat de turiști. Ce pregătesc autoritățile?
Cel mai frumos sat din lume, sufocat de turiști. Ce pregătesc autoritățile?
Cum vapatul îți poate afecta ochii fără să-ți dai seama?
Cum vapatul îți poate afecta ochii fără să-ți dai seama?
China avertizează SUA că își va „apăra ferm drepturile și interesele”
China avertizează SUA că își va „apăra ferm drepturile și interesele”
Un satelit cât o valiză ar putea detecta primul semnal cosmic dinaintea apariției stelelor
Un satelit cât o valiză ar putea detecta primul semnal cosmic dinaintea apariției stelelor
Rechinul care poate trăi 400 de ani: este cel mai longeviv vertebrat cunoscut de pe Pământ
Rechinul care poate trăi 400 de ani: este cel mai longeviv vertebrat cunoscut de pe Pământ