Pacienţii cu probleme respiratorii şi la plămâni au risc crescut de COVID-19 sever

20 03. 2020, 08:41

Studiul citat de Reuters a indicat că greutatea în respiraţie, cunoscută sub numele de dispnee, este singurul simptom al COVID-19 care este asociat în mod semnificativ cu cazuri severe şi cu pacienţii care necesită terapie intensivă.

Rezultatele analizei, care nu au fost supuse procesului de validare academică (peer-review), dar au fost publicate pe site-ul cu studii ştiinţifice MedRxiv, sugerează că nu toate afecţiunile preexistente prezintă acelaşi risc de complicaţii în cazul pacienţilor infectaţi cu COVID-19.

Una dintre acestea, boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), o afecţiune pulmonară cronică progresivă ce generează probleme de respiraţie pe termen lung, este cel mai mare factor de risc pentru o formă severă a COVID-19 în rândul pacienţilor spitalizaţi, potrivit studiului.

Vageesh Jain de la Institutul pentru Sănătate Globală (din cadrul University College London), coautor al cercetării, a declarat că rezultatele ar trebui să ajute la îndrumarea autorităţilor sanitare şi medicilor în prioritizarea persoanelor cu cel mai mare risc de boală COVID-19 gravă.

Denumită COVID-19, boala este o infecţie respiratorie care, în cazurile grave, provoacă dificultăţi respiratorii şi insuficienţă pulmonară. În cazurile mai uşoare, cele mai frecvente simptome sunt febra şi tusea.

Condusă de oameni de ştiinţă de la University College London, cercetarea a reunit şi analizat rezultatele a şapte mici studii efectuate în China, pe un total de 1.813 pacienţi spitalizaţi pentru boala COVID-19, confirmată prin analize de laborator.

Analiza cercetătorilor din Marea Britanie a indicat că pacienţii cu probleme de respiraţie au avut un risc de 3,7 ori mai mare de a dezvolta forma gravă a COVID-19. Aceştia au prezentat şi un risc de 6,6 ori mai mare de a necesita terapie intensivă, faţă de cei care nu aveau dificultăţi de respiraţie.

Totodată, pacienţii cu BPOC au avut un risc de 6,4 ori mai mare să dezvolte forma gravă a bolii şi de 17,8 mai mare de a necesita îngrijire în terapie intensivă.

„Deşi dispneea nu a fost un simptom deosebit de frecvent la pacienţii cu COVID-19, asocierea semnificativă cu agravarea bolii şi cu internarea în unităţi de terapie intensivă poate ajuta clinicienii să facă diferenţa între cazurile severe şi non-severe cu COVID-19”, a afirmat Jain.

Potrivit unui alt studiu realizat de Autoritatea Naţională de Sănătate din Italia, simptomele cel mai frecvent observate înainte de spitalizare la pacienţii decedaţi de COVID-19 (indiferent de vârstă) au fost febra şi dispneea (dificultăţi în respiraţie) şi mai puţin tuse, diaree şi hemoptiză (tuse cu sânge). Vezi aici studiul!

Vă recomandăm să citiţi şi:

Mai mult de 99% dintre cei care au murit de coronavirus în Italia aveau şi alte boli. Ce simptome de COVID-19 aveau – studiu

Evoluţia simptomelor de coronavirus şi a bolii COVID-19, pe zile, din prima până în cea de-a 17-a

Creşterea numărului cazurilor de COVID-19, alimentată de bolnavii nedetectaţi

Coronavirusul poate rămâne în aer liber până la trei ore – studiu

Căldura şi umiditatea nu ucid coronavirusul, însă îi pot reduce rata de răspândire – studiu

Om de ştiinţă chinez: Favipiravir a dovedit eficacitate clinică în tratarea COVID-19

Un anticorp unic, descoperit recent, ar putea fi folosit ca tratament şi protecţie împotriva COVID-19

Epidemiologi citaţi de Nature: 400 de potenţiale persoane infectate pentru fiecare mort din cauza COVID-19