De ce imunitatea de turmă este ineficientă în cazul pandemiei de COVID-19?

Evoluţia pandemiei de COVID-19 este greu de anticipat de către oamenii de ştiinţă, iar schimbările care apar de la o zi la alta fac ca situaţia să fie şi mai complicată. Una dintre „soluţiile” propuse de către unii lideri şi de către o serie de comentatori politici este aceea a imunizării de turmă, considerând că o astfel de măsură ar putea să prevină răspândirea coronavirusului.  Dr. Gideon Meyerowitz-Kat, epidemiolog, explică într-un articol preluat de către Science Alert faptul că, în primul rând, îmbolnăvirea deliberată unei părţi a populaţiei nu reprezintă o măsură preventivă şi că imunitatea de turmă fără un vaccin este imposibilă.

Epidemiologul explică faptul că imunitatea de turmă sau de grup face referire la situaţia în care un mare parte dintr-un grup, de cele mai multe ori oameni, este imun la o maladie, ceea ce împiedică răspândirea acesteia. Dr. Gideon Meyerowitz-Kat oferă exemplul oreionului, o maladie care de cele mai multe ori are efecte limitate asupra persoanei infectate, dar care, în anumite cazuri, poate duce şi la complicaţii pentru întreg restul vieţii; el explică faptul că fără vaccinare, aproximativ 95% din cadrul unei populaţii va fi infectată. În această situaţie, creşterea numărului de persoane imune, atât pe cale naturală, dar şi prin vaccinare, reduce simţitor numărul de noi cazuri. 

• De ce dormitul mai mult în weekend poate fi sănătos?
• De ce oamenii care sforăie nu se trezesc din cauza propriului zgomot?

Pentru a putea spune că oreionul nu reprezintă o problemă de sănătate publică şi că imunitatea de grup funcţionează este nevoie ca 92% dintre persoane să fie imune. Cercetătorul explică faptul că COVID-19 are o rată mai mică de răspândire, ceea ce coboară pragul de imunizare al populaţiei la 70%. În această situaţie, după cum au explicat unii politicieni, ar trebui ca 70% din populaţie unei ţări să fie infectată cu COVID-19, ceea ce din start exclude posibilitatea ca o astfel de măsură să fie una preventivă. 

O asemenea rată de infectare ar pune într-un pericol şi mai mare persoanele cele mai vulnerabile: bătrânii şi cei cu afecţiuni preexistente, dar ar şi duce la o rată a deceselor de 0,35-0,7% din populaţia totală a unei ţări. De asemenea, trebuie luat în calcul şi faptul că aproximativ 10% dintre cei infectaţi au nevoie de atenţie medicală, ceea ce ar pune o presiune enormă pe sistemele medicale şi pe oamenii din acest domeniu şi domeniile asociate, cu implicaţii asupra activităţii sociale, politice şi economice a ţărilor care aleg această variantă.

Dr. Gideon Meyerowitz-Kat subliniază două aspecte extrem de importante în situaţia de faţă, izolarea reprezintă cea mai bună soluţie pe care o avem în lipsa unui vaccin, astfel presiunea asupra sistemului medical va fi disipată de-a lungul unei perioade mai mari de timp, ceea ce face ca persoanele infectate să aibă şanse mai mari de recuperare. Cel de al doilea aspect este că orice discuţie despre imunitatea de grup ar trebui să aibă loc doar după ce cercetătorii obţin un vaccin eficient împotriva COVID-19.

Citeşte şi: