Cercetătorii au găsit o stea aproape la fel de veche precum Universul

Steaua se află la 35.000 de ani-lumină și ar putea face parte din cea de a doua generație de stele.

O echipă de cercetători condusă de către Thomas Nordlander, astronom al Universității Naționale din Australia, a reușit să descopere, după cum indică datele, o stea aproape la fel de veche precum Universul nostru.

• ADHD în viața de zi cu zi: ce îngreunează concentrarea și ce ajută, concret
• Cele mai consumate băuturi din lume au un efect crucial pentru sănătatea oaselor noastre

SMSS J160540.18–144323.1 este o gigantă roșie aflată la 35.000 de ani-lumină și ale cărei niveluri de atomi de fier indică că s-a format în urmă cu 13,8 miliarde de ani, notează Science Alert.

Oamenii de știință sunt de părere că o vârstă de 13,8 miliarde de ani, dar și faptul că prezintă cel mai mic nivel de atomi de fier identificat până cum conduc la concluzia că SMSS J160540.18–144323.1 face parte din cea de-a doua generație de stele care s-a format în Univers.

„Această stea incredibil de anemică, care s-a format probabil la doar câteva sute de milioane de ani după Big Bang, are niveluri de fier de 1,5 milioane de ori mai mici decât cele ale Soarelui”, explică dr. Nordlander.

Nivelul de fier al stelei este foarte mic

Acesta mai explică faptul că nivelul de fier din această stea poate fi comparat cu cel al unei picături de apă în raport cu un bazin olimpic de înot.

Stelele din Universul primordial nu prezentau urme de metale deoarece acestea pur și simplu nu apăruseră.

Pentru sintetizarea unor elemente mai grele decât hidrogenul și heliul este nevoie, de regulă, de transformarea stratului exterior al unei stele într-o supernovă.

În cazul stelelor masive, reacțiile nucleare pot duce chiar și la apariția unor elemente precum siliciul sau fierul.

Legătura dintre nivelul de metale și modul în care s-a format o stea

Explozia unei stele care a produs atomi de fier face ca aceștia să fie împrăștiați în spațiu și, în cele din urmă, absorbiți de către noile stele care se formează. În aceste condiții, oamenii de știință sunt de părere că stabilirea nivelului de metale reprezintă un bun indicator al generației în care s-a format o stea.

De exemplu, datele legate de Soare sugerează că acesta face parte din generația cu numărul 100 de stele de la Big Bang.

În prezent, cercetătorii teoretizează că steaua din care s-au format atomii metalici ai stelei SMSS J160540.18–144323.1 avea dimensiuni reduse, doar 10 mase solare. o astfel de masă este suficientă pentru a da naștere unei stele neutronice după o explozie supernova cu o intensitate scăzută. Acest tip de explozie permite desfășurarea fenomenelor de fuziune nucleară care duc la formarea fierului.

SMSS J160540.18–144323.1 este o stea gigantă roșie, ceea ce înseamnă că se află la finalul ciclului ei de viață, că acum își termină ultimele rezerve de hidrogen înainte a a începe să fuzioneze atomii de heliu.

Studiul a fost publicat în Monthly Notices of the Royal Astronomical Society.

Citește și:

Din misterele spaţiului cosmic: cea mai „bătrână” stea pare să fie mai veche decât Universul!
Noi informaţii dezvăluie modul în care au fost create elementele grele după Big Bang

Uimitoarea naştere şi evoluţie a materiei în Univers: cum au apărut elementele din cosmos

Care a fost prima culoare din Univers?