Home » Știință » De ce vedem fețe umane în obiectele din jurul nostru?

De ce vedem fețe umane în obiectele din jurul nostru?

De ce vedem fețe umane în obiectele din jurul nostru?
Pareidolia ne face să vedem chipuri umane în lucrurile din jurul nostru și reprezintă produsul modului în care funcționează creierele noastre.
Publicat: 30.08.2020

Pareidolia ne face să vedem chipuri umane în lucrurile din jurul nostru și reprezintă produsul modului în care funcționează creierele noastre.

GALERIE FOTO

Evoluția speciei noastre a depins foarte mult de mărimea creierelor, acestea permițându-ne să avem procese cognitive tot mai complexe care, în cele din urmă, ne-au făcut specia dominantă de pe planetă. Un studiu al cercetătorilor de la Universitatea Sydney, Australia, explică faptul că modul în care creierele procesează informația dă naștere unui fenomen extrem de interesant: pareidolia, notează Medicalxpress.

Pareidolia este tendința noastră de a interpreta un stimul relativ vag ca fiind ceva familiar, cea mai cunoscută formă a acestui fenomen este reprezentată de către identificarea fețelor umane în nori, case sau chiar în obiectele de zi cu zi.

Dr. Colin Palmer, cercetător al Facultății de Psihologie a Universității Sydney, explică faptul pareidolia este un fenomen cât se poate de comun și că internauții au identificat de-a lungul timpului o mulțime de astfel de exemple. „Site-uri precum Flickr și Reddit au acumulat mii de fotografii cu obiecte de zi cu zi care seamănă cu fețe, adăugate de către utilizatori din întreaga lume”, explică cercetătorul.

„O caracteristică izbitoare a acestor obiecte este că ele nu numai că arată ca niște fețe, ci chiar pot transmite un sentiment de personalitate sau un sens social. De exemplu, ferestrele unei case s-ar putea simți ca doi ochi care te privesc, iar un capsicum ar putea avea un aspect fericit pe fața sa”, adaugă omul de știință.

Cum apare pareidolia?

Dr. Palmer spune că pentru a răspunde la această întrebare trebuie să analizăm ce implică percepția feței. În timp ce fețele umane toate arată un pic diferit, ele împărtășesc caracteristici comune, cum ar fi aranjamentul spațial al ochilor și gurii.

„Acest tipar de bază de caracteristici care definește fața umană este ceva la care creierul nostru este în mod particular atent și este probabil să fie ceea ce ne atrage atenția asupra obiectelor. Percepția feței nu înseamnă doar a observa prezența unui chip. De asemenea, trebuie să recunoaștem cine este persoana respectivă și să citim informații de pe fața ei, dacă este atentă la noi și dacă e fericită sau supărată”, a declarat dr.Palmer.

Acest proces se bazează pe părți ale creierului nostru, care sunt specializate pentru a extrage acest tip de informații din ceea ce vedem în fața ochilor, spune dr. Palmer. În studiul realizat alături de profesorul Colin Clifford, cercetătorii au testat dacă aceleași mecanisme din creierul care extrag informații sociale importante atunci când o persoană se uită la alta sunt, de asemenea, activate atunci când experimentăm pareidolia.

Experimentele desfășurate au dezvăluit faptul că există o suprapunere a mecanismelor neuronale care sunt active atunci când experimentăm pareidolia feței și când privim fețele umane. Cercetătorii explică faptul că atunci când credem că un obiect se „uită” la noi sau că exprimă emoții, creierul nostru reacționează într-un mod similar fețelor umane.

„Creierul nostru a evoluat pentru a facilita interacțiunea socială, iar acest lucru modelează modul în care vedem lumea din jurul nostru. Există un avantaj evolutiv de a fi cu adevărat bun și eficient în detectarea fețelor, deoarece este important pentru noi din punct de vedere social. De asemenea, este important în detectarea prădătorilor. Astfel, am evoluat pentru a fi foarte buni la detectarea fețelor, acest lucru ar putea duce chiar și la falsuri pozitive, când puteți vedem fețe chiar și acolo unde acestea nu sunt”, concluzionează cercetătorii.

Studiul a fost publicat în Psychological Science.

Citește și:

Pareidolia cosmică. Telescopul Hubble a surpins două galaxii care se ciocnesc şi care seamănă (vag) cu o faţă umană

De ce ”războinica” descoperită pe Marte nu este reală. Fenomenul care stă la baza acestor ipoteze

Ce este de fapt „Omul de pe Lună”? Explicaţia NASA pentru umbra bizară care apare în imagine (VIDEO)

Un mit demontat. Osul uman de pe Marte este, de fapt, o rocă modelată de intemperii

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Iți recomandăm
Cele mai noi articole
Câte miliarde de euro pierde economia Italiei în fiecare an din cauza valurilor de căldură?
Câte miliarde de euro pierde economia Italiei în fiecare an din cauza valurilor de căldură?
O forță stranie ar putea încetini velele solare interstelare
O forță stranie ar putea încetini velele solare interstelare
Din cenușa înfrângerii: O mărturie despre miracolul militar românesc din 1917
Din cenușa înfrângerii: O mărturie despre miracolul militar românesc din 1917
Ce este dislexia? De ce nu are legătură cu inteligența și cum afectează, de fapt, cititul și scrisul
Ce este dislexia? De ce nu are legătură cu inteligența și cum afectează, de fapt, cititul și scrisul
Bacterii care mănâncă uraniu, descoperite în minele care alimentau cândva armele nucleare sovietice
Bacterii care mănâncă uraniu, descoperite în minele care alimentau cândva armele nucleare sovietice
Microplasticele ajung chiar și la 2.000 de metri sub suprafața oceanului, arată un nou studiu
Microplasticele ajung chiar și la 2.000 de metri sub suprafața oceanului, arată un nou studiu
Expoziția care a prevestit Primul Război Mondial. Cum a devenit un eveniment cultural un câmp de luptă simbolic
Expoziția care a prevestit Primul Război Mondial. Cum a devenit un eveniment cultural un câmp de luptă simbolic
Adi Shankaracharya, filosoful care a remodelat gândirea hindusă înainte de a împlini 32 de ani
Adi Shankaracharya, filosoful care a remodelat gândirea hindusă înainte de a împlini 32 de ani
Cine a inventat omleta? Povestea unui preparat vechi de mii de ani pe care aproape fiecare cultură îl revendică
Cine a inventat omleta? Povestea unui preparat vechi de mii de ani pe care aproape fiecare cultură îl revendică
În 2021, oamenii de știință au adăugat o „genă a obezității” într-un cartof. Ce s-a întâmplat după aceea?
În 2021, oamenii de știință au adăugat o „genă a obezității” într-un cartof. Ce s-a întâmplat după aceea?
Un studiu arată că oamenii pot urmări mai multe conversații simultan
Un studiu arată că oamenii pot urmări mai multe conversații simultan
Cine poartă responsabilitatea pentru izbucnirea Primului Război Mondial?
Cine poartă responsabilitatea pentru izbucnirea Primului Război Mondial?
Fizicienii au creat primul material cuantic la temperatura camerei
Fizicienii au creat primul material cuantic la temperatura camerei
Ce au descoperit cercetătorii despre unul dintre cele mai cunoscute accente ale Marii Brianii?
Ce au descoperit cercetătorii despre unul dintre cele mai cunoscute accente ale Marii Brianii?
Inteligența Artificială schimbă piața imobiliară. Ce facem când anunțul prelucrat cu AI este înșelător?
Inteligența Artificială schimbă piața imobiliară. Ce facem când anunțul prelucrat cu AI este înșelător?
„Chalant dating”, noul trend în relații
„Chalant dating”, noul trend în relații
Ziua în care se publica una dintre cele mai celebre cărţi din istorie
Ziua în care se publica una dintre cele mai celebre cărţi din istorie
După doi ani de criză, prețul uleiului de măsline începe să-și revină
După doi ani de criză, prețul uleiului de măsline începe să-și revină