Imagini uimitoare cu Venus, înregistrate de sonda Parker Solar Probe, arată ceva ce oamenii de știință nu se așteptau să vadă
În misiunea ei de a studia Soarele, sonda Parker Solar Probe se folosește de gravitația planetei Venus. Apropierea de Venus, din iulie 2020, a treia dintre cele șapte pe care le va face în decurs de șapte ani, s-a soldat și cu suprinderea unor priveliști uimitoare ale planetei. Imaginile publicate recent de NASA au surprins ceva ce specialiștii care monitorizează misiunea nu se așteptau să vadă.
Lansată în 2018, sonda Parker Solar Probe are misiunea de a studia în premieră dinamica vântului solar, coroana solară și alte aspecte ale Soarelui. Venus, cea mai apropiată planetă de Pământ, joacă un rol special în misiunea sondei care timp de șapte ori, în șapte ani, se folosește de gravitația planetei pentru a-și modifica traiectoria și a se apropia astfel de Soare.
În afară de dinamica orbitală, aceste treceri pot oferi, de asemenea, câteva vederi unice și chiar neașteptate din Sistemului Solar interior. În timpul celei de-a treia apropieri de Venus, în 11 iulie 2020, instrumentul WISPR al sondei a surprins o imagine din zona întunecată a planetei de la o distanță de 12.380 de kilometri.
WISPR este conceput pentru a realiza imagini ale coroanei solare și ale heliosferei interioare în lumină vizibilă, precum și imagini ale vântului solar și ale structurilor lui pe măsură ce se apropie și zboară.
Instrumentul de pe Parker Solar Probe a imortalizat zona întunecată a lui Venus
Pe Venus, camera a detectat o margine strălucitoare în jurul marginii planetei, care poate fi o strălucire nocturnă, lumină emisă de atomi de oxigen în atmosferă, care se recombină în molecule în partea întunecată a vecinului Terrei.
Porțiunea întunecată proeminentă din centrul imaginii este celebra Terra Afrodita, cea mai mare regiune muntoasă pe suprafața venusiană. Măsurând aproximativ cât întreaga America de Sud de pe Pâmânt, Terra Afrodita pare întunecată din cauza temperaturii sale mai scăzute, cu aproximativ 30 grade Celsius mai rece decât împrejurimile sale.
Imaginile au surprins echipa, a declarat Angelos Vourlidas, unul dintre oamenii de știință din spatele proiectului. „WISPR este adaptat și testat pentru observații luminoase vizibile. Ne așteptam să vedem nori, dar camera a privit chiar la suprafață”, a afirmat el, citat de SciTechDaily.
La rândul lui, Brian Wood, astrofizician și membru al echipei WISPR, a afirmat că instrumentul a „captat efectiv emisia termică a suprafeței venusiene”. Imaginea este asemnănătoarea cu cele înregistrate de nava spațială japoneză Akatsuki la lungimi de undă aproape de infraroșu.
Începutul unor descoperiri interesante despre Venus și Sistemul Solar interior
Această observație surprinzătoare a trimis echipa WISPR înapoi în laborator pentru a măsura sensibilitatea instrumentului la lumina infraroșie. Dacă WISPR poate prelua într-adevăr lungimi de undă aproape de infraroșu, capacitatea neprevăzută ar oferi noi oportunități de a studia praful din jurul Soarelui și în Sistemul Solar interior. Dacă se va dovedi că nu are această capacitate, imaginile înregistrate în iulie 2020 ar putea dezvălui o „fereastră” necunoscută anterior prin atmosfera lui Venus.
„Oricum ar fi, ne așteaptă câteva oportunități științifice interesante”, a afirmat Angelos Vourlidas, de la Laboratorul pentru Fizici Aplicate Johns Hopkins.
Pentru mai multe informații cu privire la imaginile din iulie 2020, echipa WISPR a planificat un set de observații similare în partea întunecată a lui Venus în timpul ultimei apropieri a sondei Parker Solar Probe din 20 februarie 2021. Oamenii de știință din echipa misiunii se așteaptă să primească și să proceseze aceste date pentru analiză până la sfârșitul lui aprilie.
Misiunea Parker Solar Probe
Lansată în 2018, sonda Parker Solar Probe reprezintă o misiune în valoare de 1,4 miliarde de dolari derulată de NASA pentru a cerceta atmosfera misterioasă, vânturile solare şi alte aspecte ale Soarelui care influențează și afectează direct viața de pe Terra.
Punctul maxim al misiunii va avea loc în decembrie 2024, când sonda va ajunge la 6,4 milioane de kilometri de Soare şi va călători cu o viteză de 692.000 de kilometri pe oră. Astfel sonda Parker Solar Probe va deveni cel mai rapid obiect uman din spaţiu.
Vă recomandăm să citiți și:
Misterul enigmaticelor figurine Venus pare a fi elucidat, iar explicația este emoționantă
Astronauții ar putea descoperi roci antice de pe Venus pe suprafața Lunii
Noi cercetări arată că Jupiter a transformat-o pe Venus într-o planetă complet nelocuibilă
NASA ar fi descoperit fosfină pe Venus în 1978, însă nu și-a dat seama. Ce arată datele din arhivă