Home » Știință » China a lansat prima parte din Palatul Ceresc, viitoarea stație spațială, concurentul ISS

China a lansat prima parte din Palatul Ceresc, viitoarea stație spațială, concurentul ISS

Publicat: 29.04.2021

China a lansat cu succes Tianhe, modulul central al viitoarei stații spațiale Tiangong (CSS în engleză), dând startul unei perioade intense de misiuni pentru construirea bazei unde vor exista astronauți în permanență.

Tianhe, modulul central al viitoarei stații spațiale, a fost propulsat, miercuri, cu ajutorul rachetei Longue-Marche 5B de la centrul de lansare din Wenchang, în insula sudică Hainan. Modulul s-a separat de prima treaptă a rachetei după 490 de secunde de zbor.

După o oră s-au activat panourile solare, iar Li Shangfu, comandantul-șef al programului spațial cu echipaj al Chinei, a anunțat că lansarea a avut loc cu succes.

Tianhe, care se traduce prin „armonia cerurilor” și cântărește 22 de tone, va orbita la aproximativ 370 de kilometri deasupra Pământului. Nava spațială cargo Tianzhou-2, fără echipaj, urmează să andocheze la el spre sfârșitul lui mai, înainte ca trei astronauți chinezi să ajungă acolo, în iunie, la bordul Shenzhou-12.

11 lansări pentru stația spațială orbitală

Acestea sunt primele trei misiuni dintr-un total de 11 lansări, planificate pentru 2021 și 2022, pentru a construi stația spațială orbitală de 66 de tone. Denumită CSS (acronimul pentru denumirea din engleză – Chinese Space Station) sau Tiangong-3 („palat ceresc” în chineză), stația chinezilor va fi alcătuită din trei module, dar poate fi extinsă la șase module.

O rachetă Long March 2F și o navă spațială Shenzhou vor fi întotdeauna gata de a fi lansate de la centrul din Jiuquan pentru a efectua misiuni de salvare de urgență de pe stația spațială chineză, potrivit unei declarații din martie a unui înalt oficial.

Tianhe este echipat cu un hub cu mai multe docuri pentru a facilita construcția stației spațiale și a permite echipajului să desfășoare activități în afara modulului, potrivit Space News.

Cu o lungime de 16,6 metri și un diametru de 4,2 metri, modulul central va găzdui centrul de control al stației, precum și spațiul de locuit pentru astronauți.

Concurent pentru Stația Spațială Internațională

Construcția stației începe la aproape 30 de ani de la aprobarea proiectului, în 1992.

În toată această perioadă, China a dezvoltat și testat nava spațială Shenzhou și racheta Long March 2F pentru zboruri spațiale umane, sateliții de releu Tianlian, tehnologii de andocare, realimentare în microgravitație, vehicule de lansare și centrul de lansare din Wenchang, totul parte a proiectului.

În 2011, Congresul american a decis interzicerea participării Chinei pe Staţia Spaţială Internaţională din motive „de securitate”, astfel că Tiangong-3 este văzută de unii ca un potențial concurent pentru ISS.

Fostul administrator general al NASA, Jim Bridenstine, a avertizat anul trecut că, în contextul în care „viața” lui ISS se apropie de sfârșit, americanii ar putea pierde teren în orbita terestră joasă în fața Chinei dacă nu se va găsi un înlocuitor pentru Staţia Spaţială Internaţională.

Experimente științifice pe CSS

CSS este așteptat să funcționeze pe o orbită terestră joasă pentru cel puțin zece ani. Modulele experimentale Wentian și Mengtian, planificate să fie lansate în 2022, vor găzdui o multitudine de experimente în domenii precum astronomie, medicină spațială, știința vieții spațiale, biotehnologie, fizica fluidelor în microgravitație, combustia în microgravitație și tehnologiile spațiale.

Alături de CSS, în orbită va mai fi și modulul optic Xuntian, un telescop spațial de clasa temerarului telescop american Hubble. Telescopul spațial al chinezilor va avea o deschidere de 2 metri, comparabilă cu a lui Hubble, dar un câmp vizual de 300 de ori mai mare, permițând analizarea a 40% din cer pe parcursul unui deceniu.

Xuntian va putea fi andocat la CSS pentru întreținere și reparații.

Când va fi operațional, în 2022, în Palatul Ceresc vor exista în permanență astronauți, până în prezent fiind deja pregătiți un număr de 50 pentru a participa, în mai multe serii, la misiunile pe stația spațială orbitală a Chinei.

Vă recomandăm să citiți și:

China investește o sumă record într-un centru de supercomputere pentru a analiza datele din spațiu

Un astronaut din China susţine că a auzit un sunet STRANIU în spaţiu. Care sunt posibilele explicaţii?

Motivul pentru care China și-a prăbușit intenționat o parte din nava spațială Chang’e-5 pe Lună

Spionii americani avertizează: China construiește arme spațiale și poate deveni o forță majoră

Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica a fost redactor-șef Descopera.ro între februarie 2015 - decembrie 2021, iar în prezent este colaborator al site-ului. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase