PREMIUL NOBEL pentru FIZICĂ 2021, acordat lui Syukuro Manabe, Klaus Hasselmann și Giorgio Parisi „pentru contribuții fără precedent la înțelegerea sistemelor fizice complexe”

Premiul Nobel pentru Fizică din 2021 a fost acordat lui Syukuro Manabe, Klaus Hasselmann și Giorgio Parisi „pentru contribuții fără precedent la înțelegerea sistemelor fizice complexe”. Sezonul Premiilor Nobel 2021 a debutat luni, 4 octombrie.

Premiul Nobel pentru Fizică din 2021 a fost acordat „pentru contribuții fără precedent la înțelegerea sistemelor complexe”, jumătate din premiu revenind lui Syukuro Manabe și Klaus Hasselmann „pentru modelarea fizică a climei Pământului, cuantificarea variabilității și prezicerea în mod credibil a încălzirii globale”, în timp ce cealaltă jumătate a premiului a fost acordată lui Giorgio Parisi „pentru descoperirea interacțiunilor dintre dezordine și fluctuații în sisteme fizice de la scară atomică până la cea planetară”.

• Cercetătorii spun că materia întunecată ar da semnale de existență
• Homo Martianus: Ar putea oamenii evolua într-o nouă specie pe Marte?

Un sistem complex de mare importanță pentru omenire este clima Pământului. Syukuro Manabe a demonstrat modul în care nivelurile crescute de dioxid de carbon din atmosferă au dus la creșteri de temperatură la suprafața planetei. În anii 1960, Manabe a coordonat dezvoltarea modelelor fizice ale climei Pământului și a fost prima persoană care a explorat interacțiunea dintre echilibrul radiației și transportul vertical al maselor de aer. Cercetările sale au pus bazele pentru dezvoltarea modelelor climatice curente.

Ce au descoperit laureații Premiului Nobel pentru Fizică din 2021?

Aproximativ 10 ani mai târziu, Klaus Hasselmann a creat un model care face legătura între climă și condiții meteorologice, astfel oferind un răspuns la întrebarea „De ce modelele climatice pot fi de încredere în ciuda faptului că vremea este haotică și schimbătoare?”. Hasselmann a dezvoltat, de asemenea, metode pentru identificarea semnalelor specifice, amprentelor, pe care atât fenomenele naturale cât și activitățile umane le au asupra climei. Metodele sale au fost folosite pentru a demonstra că temperaturile crescute din atmosferă sunt cauzate de emisiile de dioxid de carbon produse de omenire.

În jurul anului 1980, Giorgio Parisi a descoperit tendințe ascunse în materialele complexe dezordonate. Descoperirile sale sunt printre cele mai importante contribuții la teoria sistemelor complexe. Acestea au făcut posibilă înțelegerea și descrierea multor materiale și fenomene aparent aleatorii, nu doar în domeniul fizicii, dar și în alte domenii, precum matematică, biologie, neuroștiință și învățarea automată.

„Descoperirile recunoscute în acest an demonstrează că înțelegerea noastră în privința climei depinde de o bază științifică solidă, bazată pe analize și observații riguroase”, a declarat Thors Hans Hansson, președintele Comisiei Nobel pentru Fizică.

Alfred Nobel a donat o parte din averea sa pentru „descoperiri importante în domeniul fizicii”

La data de 27 noiembrie 1895, Alfred Nobel și-a semnat testamentul, astfel alegând ca cea mai mare parte din averea sa să fie folosită pentru o serie de premii, Premiile Nobel. Așa cum a fost descris în testamentul său, o parte a fost dedicată „persoanei care avea să facă cea mai importantă descoperire sau invenție în domeniul fizicii”.

Începând cu anul 1901, 114 de Premii Nobel pentru Fizică au fost acordate. Premiul Nobel pentru Fizică nu a fost acordat în 1916, 1931, 1934, 1940, 1941 și 1942.

De ce nu a fost acordat Premiul Nobel pentru Fizică în acei ani? În statutul Fundației Nobel este precizat faptul că „dacă niciuna dintre lucrările luate în considerare nu este de importanța indicată în primul paragraf, premiul în bani va fi rezervat pentru anul viitor. Dacă nici în anul următor premiul nu poate fi acordat, banii vor fi adăugați la fondurile restricționate la Fundației”. În timpul Primului Război Mondial și a celui de-Al Doilea Război Mondial au fost acordate mai puține Premii Nobel.

De asemenea, în statutul Fundației Nobel mai este precizat faptul că „un premiu în bani poate fi împărțit în mod egal între două lucrări, fiecare dintre acestea fiind considerată că merită un premiu. Dacă o lucrare premiată a fost produsă de două sau trei persoane, premiul va fi acordat împreună. Premiul în bani nu va fi împărțit, sub nicio formă, între mai mult de trei persoane”.

Marie Curie și Pierre Curie au primit Premiul Nobel pentru Fizică în 1903

Astfel, 47 de Premii Nobel pentru Fizică au fost acordate unui singur laureat, 32 au fost acordate către doi laureați, iar 35 către trei laureați. Premiul Nobel pentru Fizică a fost acordat, în total, către 216 laureați între 1901 și 2020. Având în vedere că John Bardeen a fost premiat de două ori, 215 de indivizi au fost premiați începând cu anul 1901.

Marie Curie și Pierre Curie au primit Premiul Nobel pentru Fizică în 1903. Marie Curie a primit Premiul Nobel pentru a doua oară în 1911, de această dată primind Premiul Nobel pentru Chimie. Totodată, una dintre fiicele lui Marie Curie și Pierre Curie, Irène Joliot-Curie, a primit Premiul Nobel pentru Chimie în 1935 alături de soțul său Frédéric Joliot. Albert Einstein a primit Premiul Nobel pentru Fizică în 1921.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Laureații Nobelului pentru Fizică 2020 sunt Roger Penrose, Reinhard Genzel și Andrea Ghez

Câştigătorii Premiului Nobel pentru Fizică 2019 sunt James Peebles, Michel Mayor şi Didier Queloz

Gérard Mourou, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică 2018, face parte din proiectul laserului din Măgurele

Câştigătorii Premiului NOBEL 2017 pentru FIZICĂ sunt Rainer Weiss, Barry C. Barish şi Kip S. Thorne pentru contribuţiile aduse la observaţiile undelor gravitaţionale