A fost dezvoltat primul „medicament viu” care tratează bacteriile rezistente la antibiotice
Cercetătorii din Spania au creat primul „medicament viu” din lume, pentru a trata bacteriile rezistente la antibiotice care cresc pe suprafețele implanturilor.
Echipa de la Centrul de Reglare Genomică și Pulmobiotice din Barcelona a creat tratamentul prin îndepărtarea capacității unei bacterii comune de a provoca boli și reutilizarea acesteia pentru a ataca microbii dăunători.
Studiul a constatat că injectarea medicamentului sub piele la șoareci a tratat infecții la 82% dintre animalele tratate, relatează The Independent.
Dezvoltarea bacteriilor rezistente la antibiotice ar oferi un pas major în dezvoltarea tratamentelor pentru infecțiile care apar pe suprafețele implanturilor, cum ar fi articulațiile protetice, cateterele și stimulatoarele cardiace. Aceste infecții sunt foarte rezistente la antibiotice și reprezintă aproximativ patru cazuri din cinci din infecțiile dobândite în perioada spitalizării.
Noul tratament vizează în mod special biofilmele, care sunt colonii de celule bacteriene care se lipesc împreună pe o suprafață, formând structuri impenetrabile care împiedică antibiotice sau sistemului imunitar uman să le distrugă.
Implanturile reprezintă mediul ideal de creștere pentru biofilme, iar bacteriile asociate acestora pot fi de 1.000 de ori mai rezistente la antibiotice decât bacteriile plutitoare libere.
Bolile respiratorii, una dintre primele ținte
Una dintre cele mai frecvente specii de bacterii asociate biofilmelor, Staphylococcus aureus, nu răspunde la antibioticele convenționale. Tratamentele alternative, cum ar fi utilizarea de anticorpi sau enzime, sunt extrem de toxice pentru țesuturile și celulele normale și pot provoca reacții adverse neplăcute.
Autorii studiului au început să investigheze dacă producerea directă de enzime în apropierea biofilmelor ar fi un mod mai sigur și mai ieftin de a trata infecțiile.
Mycoplasma pneumoniae, o specie obișnuită de bacterii, a fost modificată pentru a nu provoca boli înainte ca alte modificări să o facă să producă două enzime diferite care dizolvă biofilmele și atacă pereții celulari ai bacteriilor încorporate în interior.
„Tehnologia noastră, bazată pe biologie sintetică și bioterapie vie, a fost concepută pentru a îndeplini toate standardele de siguranță și eficacitate pentru aplicarea în plămâni, bolile respiratorii fiind una dintre primele ținte”, a spus Maria Lluch, coautor al studiului.
Studiile clinice pentru acest medicament ar putea începe în 2023.
Luis Serrano, director al Centrului pentru Reglarea Genomică și coautor al studiului, a declarat că bacteriile sunt vehicule ideale pentru „medicina vie”, deoarece pot transporta orice proteină terapeutică pentru a trata sursa unei boli.
Citește și:
Avertisment OMS: Super-bacteriile ar putea ucide milioane de oameni până în 2050
Un nou studiu a confirmat legătura „incontestabilă” dintre bacteriile intestinale și Alzheimer