Un diamant scos din adâncul Pământului conține minerale nemaiîntâlnite

Cercetătorii au crezut până acum că substanța se încadrează în categoria de minerale nemaiîntâlnite la suprafața Pământului.

Într-un diamant scos din adâncurile Pământului, oamenii de știință au descoperit primul exemplu de minerale nemaiîntâlnite până acum.

• Creierul are mai multe sisteme de apărare decât am crezut, indică un studiu
• Cât timp ar putea trăi pe Marte microbii de pe Pământ?

Numit davemaoit, după proeminentul geofizician Ho-kwang (Dave) Mao, mineralul este primul exemplu de perovskit de silicat de calciu de înaltă presiune (CaSiO3) găsit pe Pământ.

Aceste minerale nemaiîntâlnite la suprafața Pământului se pot forma doar la presiuni și temperaturi ridicate

O altă formă de CaSiO3, cunoscută sub numele de wollastonit, se găsește în mod obișnuit pe tot globul, dar davemaoitul are o structură cristalină care se formează numai sub presiune ridicată și temperaturi ridicate în mantaua Pământului, stratul în principal solid al Pământului prins între nucleul exterior și crustă.

Davemaoitul era așteptat de mult să fie un mineral abundent și important din punct de vedere geochimic în mantaua Pământului. Dar oamenii de știință nu au găsit niciodată vreo dovadă directă a existenței sale, deoarece se descompune în alte minerale atunci când se mișcă spre suprafață și presiunea scade.

Cu toate acestea, analiza unui diamant din Botswana, care s-a format în mantie la aproximativ 660 de kilometri sub suprafața Pământului, a dezvăluit o mostră de davemaoit intactă prinsă în interior. Drept urmare, Asociația Mineralogică Internațională a confirmat acum davemaoitul ca fiind un mineral nou.

Descoperirea davemaoitului a fost o surpriză

„Descoperirea davemaoitului a fost o surpriză”, a declarat autorul principal Oliver Tschauner, mineralog la Universitatea din Nevada, Las Vegas, pentru Live Science.

Tschauner și colegii săi au descoperit proba de davemaoit cu o tehnică cunoscută sub numele de difracție de raze X sincrotron, care concentrează un fascicul de raze X de înaltă energie pe anumite puncte din diamant cu precizie microscopică.

Măsurând unghiul și intensitatea luminii care se întoarce, cercetătorii pot descifra ceea ce se află în interior, a spus Tschauner. Eșantionul de davemaoit din diamant avea o dimensiune de doar câțiva micrometri (milionimi de metru), așa că tehnicile de eșantionare mai puțin puternice ar fi ratat-o, a adăugat el.

Se crede că davemaoitul joacă un rol geochimic important în mantaua Pământului. Oamenii de știință susțin că mineralul poate conține și alte oligoelemente, inclusiv uraniu și toriu, care eliberează căldură prin descompunere radioactivă. Prin urmare, davemaoitul poate ajuta la generarea unei cantități substanțiale de căldură în manta, a spus Tschauner.

Într-un studiu din 2014 publicat în revista Science, cercetătorii au descris un alte minerale nemaiîntâlnite de înaltă presiune din manta, cunoscute sub numele de bridgmanit. Cu toate acestea, eșantionul de bridgmanit nu provine din manta, ci mai degrabă din interiorul unui meteorit.

Descoperirea davemaoitului arată că diamantele se pot forma mai jos în manta decât se credea anterior și sugerează că ar putea fi cel mai bun loc pentru a căuta mai multe minerale noi din manta, a spus Oliver Tschauner.

„Lucrarea lui Tschauner și a colegilor săi inspiră speranță în descoperirea altor faze dificile de înaltă presiune din natură”, a spus Yingwei Fe, geofizician la Instituția Carnegie pentru Știință din Washington, DC, care nu a fost implicat în studiu.

„O astfel de eșantionare directă a mantalei inaccesibile inferioare ar acoperi deficitul nostru de cunoștințe în compoziția chimică a întregii mantale a planetei noastre”.

Studiul a fost publicat online pe 11 noiembrie în revista Science.

Vă recomandăm să citiți și:

Greșeala făcută de Charles Darwin în privința selecției sexuale. Ce arată un nou studiu

Cea mai precisă hartă plată a Pământului creată vreodată

Tehnologia care transformă apa de mare în apă potabilă în 30 de minute

Inginerie extremă în lupta împotriva încălzirii globale: submarine care să producă gheaţă