Oamenii de știință tocmai au identificat un nou strat muscular în maxilarul uman

Se dovedește că încă mai sunt noi descoperiri interesante de făcut într-un domeniu la fel de bine studiat precum anatomia umană: cercetătorii au confirmat existența unui nou strat muscular în maxilarul uman, care până acum nu fusese văzut.

Acest nou mușchi este o a treia secțiune mai profundă a mușchiului maseter. Este cel mai proeminent mușchi al maxilarului: dacă pui mâna în spatele maxilarului în timp ce mesteci vei simți că ceva se mișcă.

• Un nou studiu a identificat patru căi majore de evoluție a bolii Alzheimer
• Forța din mâini: ce ne spune priza despre sănătatea noastră

În mod obișnuit, reprezentat ca având doar două straturi, au existat suspiciuni bazate pe studiile pe animale conform cărora există mai multe în structura sa. Cu toate acestea, până acum, încercările de a descrie acest lucru au fost contradictorii și confuze, scrie Science Alert.

Maseterul avea un strat muscular care le-a scăpat cercetătorilor

Printr-o analiză a mai mult de 24 de capete umane, inclusiv un subiect viu și 12 capete conservate în formaldehidă, s-a stabilit printr-un nou studiu că mușchiul maseter are într-adevăr trei secțiuni distincte, nu două.

„Această secțiune profundă a mușchiului maseter se distinge clar de celelalte două straturi în ceea ce privește cursul și funcția sa”, spune Szilvia Mezey, de la Departamentul de Biomedicină al Universității din Basel, Elveția.

Denumirea Musculus masseter pars coronidea, sau secțiunea coronoidă a maseterului, a fost propusă pentru noul strat muscular de către cercetători, deoarece se atașează de procesul muscular (coronoid) al maxilarului inferior, adică osul mandibulei.

Modul în care sunt aranjate fibrele musculare din Musculus masseter pars coronidea sugerează că noua descoperire anatomică joacă un rol important în menținerea stabilă a maxilarului inferior. Se așază mai sus de maxilar și mai aproape de acesta decât celelalte două straturi și este, de asemenea, de dimensiuni mai mici.

În timp ce această a treia secțiune a fost discutată ocazional ca o posibilitate înainte, aici echipa a căutat-o ​​în mod special și a putut să o identifice ca o entitate separată. Studiile anterioare au fost inconsecvente în observațiile și concluziile lor.

„Având în vedere aceste descrieri contradictorii, am vrut să examinăm din nou structura mușchiului maseter în mod cuprinzător”, spune Jens Christoph Türp, de la Centrul Universitar de Medicină Dentară al Universității din Basel.

O combinație cuprinzătoare de tehnici, inclusiv disecția detaliată (pentru capetele lăsate în seama științei medicale) și scanări RMN (pentru capetele încă atașate unei persoane în viață) a fost folosită pentru a contura poziția și funcția probabilă a stratului muscular. În toate cazurile studiate, partea coronoidală a maseterului a putut fi identificată.

Au fost făcute comparații cu mușchiul maseter de la animale

În timp ce alte mamifere au, de asemenea, mai mult de două straturi la acest grup muscular, nu este clar dacă vreunul este echivalent cu Musculus masseter pars coronidea. Doar pentru a adânci misterul, pare să lipsească la cimpanzei, ceea ce face posibil ca acesta să fie un lucru uman. Acest lucru ar putea fi investigat în viitor, sugerează cercetătorii.

Iar descoperirea înseamnă mai mult decât o actualizare a înregistrărilor anatomice: după studii suplimentare, identificarea acestui strat muscular ar putea ajuta la tot felul de proceduri chirurgicale și tratamente terapeutice care implică maxilarul inferior.

„Deși, în general, se presupune că cercetările anatomice din ultimii 100 de ani nu au lăsat nicio piatră neîntoarsă, descoperirea noastră este asemănătoare cu cea a zoologilor care descoperă o nouă specie de vertebrate”, spune Türp.

Cercetarea a fost publicată în Annals of Anatomy.

Vă recomandăm să citiți și:

Migrenele severe ale unui bărbat au dispărut complet după adoptarea unei diete bazate pe plante

O infecție comună, în timpul anilor de adolescență, ar putea declanșa scleroza multiplă

Un test bazat pe inteligență artificială poate detecta cancerul pulmonar cu o acuratețe de 90%

Fumul de la incendiile de vegetație ar putea contribui la răspândirea bolilor infecțioase