Sonda spațială DART a NASA își deschide „ochiul” și trimite primele imagini din spațiu

La doar câteva săptămâni după lansarea de la baza forțelor spațiale Vandenberg, din California, sonda spațială DART (Double Asteroid Redirection Test) a NASA și-a deschis „ochiul” și a trimis primele imagini din spațiu, un prag important pentru instrumentul spațial, dar și pentru echipa DART.

După vibrațiile violente de la lansare și schimbarea extremă a temperaturii la -80 de grade Celsius în spațiu, oamenii de știință și inginerii de la centrul de operațiuni ale misiunii de la Laboratorul de Fizică Aplicată Johns Hopkins din Laurel, Maryland, erau cu răsuflarea tăiată, scrie SciTechDaily.

• Mesele de sărbători sunt momentul potrivit pentru a vorbi și despre istoricul medical al familiei
• Toate formele de nicotină dăunează inimii, avertizează cardiologii

Deoarece componentele instrumentului telescopic al navei spațiale sunt sensibile la mișcări de până la 5 milionimi de metru, chiar și o mică schimbare a unei părți din instrument ar putea fi foarte gravă.

Pe 7 decembrie, sonda spațială DART a deschis ușa circulară care acoperă vederea camerei sale telescopice DRACO și, spre bucuria tuturor, a transmis prima imagine a mediului înconjurător.

Luată la aproximativ 3,2 milioane de kilometri (11 secunde-lumină) de Pământ (foarte aproape, astronomic vorbind),  imaginea arată aproximativ 12 stele clare pe fundalul negru al spațiului, aproape de locul în care se intersectează constelațiile Perseus, Berbec și Taur.

Echipa de navigație DART de la Jet Propulsion Laboratory al NASA din California a folosit stelele din imagine pentru a determina exact modul în care a fost orientat DRACO, oferind primele măsurători ale modului în care camera este îndreptată în raport cu nava spațială.

Cu aceste măsurători la îndemână, echipa ar putea muta cu precizie sonda spațială DART pentru a îndrepta DRACO către obiecte de interes, cum ar fi Messier 38 (M38), cunoscut și sub numele de Starfish Cluster, pe care DART a surprins-o într-o altă imagine pe 10 decembrie.

Sonda spațială DART are ca misiune ciocnirea de un asteroid

Localizat în constelația Auriga, grupul de stele se află la aproximativ 4.200 de ani lumină de Pământ. Captarea intenționată a imaginilor cu multe stele precum M38 ajută echipa să caracterizeze imperfecțiunile optice din imagini și să calibreze cât de luminos este un obiect, toate detaliile fiind importante pentru măsurători precise atunci când DRACO începe să capteze imagini cu destinația sondei spațiale, sistemul binar de asteroizi Didymos.

DRACO (prescurtare de la Didymos Reconnaissance and Asteroid Camera for Optical navigation) este o cameră de înaltă rezoluție inspirată de cea de pe sonda spațială New Horizons a NASA, care a trimis primele imagini de prim-plan ale sistemului Pluto și ale unui obiect din Centura Kuiper, Arrokoth.

Fiind singurul instrument al DART, DRACO va captura imagini ale asteroidului Didymos și mini-Lunii sale, Dimorphos, și va sprijini sistemul de ghidare autonom al navei spațiale pentru a direcționa DART către impactul său cinetic final.

DART a fost dezvoltat și este gestionat de Johns Hopkins APL pentru Biroul de coordonare a apărării planetare al NASA. DART este prima misiune de testare a apărării planetare din lume, care execută în mod intenționat un impact cinetic în Dimorphos pentru a-i schimba ușor mișcarea în spațiu.

Deși niciunul dintre acești asteroizi nu reprezintă o amenințare pentru Pământ, misiunea DART va demonstra că o navă spațială poate naviga în mod autonom până la un impact cinetic asupra unui asteroid-țintă relativ mic și că aceasta este o tehnică viabilă de a devia un asteroid cu adevărat periculos, dacă vreunul va fi cândva descoperit.

DART își va atinge obiectivul pe 26 septembrie 2022.

Vă recomandăm să citiți și:

Erupțiile de pe cometa Leonard au fost văzute de un satelit NASA

Elicopterul Ingenuity a realizat cu succes al 15-lea zbor pe Marte

Un termen matematic ciudat anulează tot ce se știa despre găurile negre

Sonda spațială Voyager a detectat un sunet persistent dincolo de sistemul nostru solar