Noi imagini cu o gaură neagră supermasivă ascunsă într-un nor gros de praf cosmic

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

O gaură neagră supermasivă, mascată de un nor de praf cosmic, a fost găsită în centrul unei galaxii active, conform unor noi imagini de la European Southern Observatory (ESO).

Galaxia, cunoscută sub numele de Messier 77 sau NGC 1068, este o galaxie spirală barată situată la aproximativ 47 de milioane de ani-lumină de Pământ, în constelația Cetus.

• Psihologii explică de ce oamenii simt nevoia să se filmeze și să-și facă poze în continuu
• China este prima țară din lume care trimite „embrioni artificiali umani” în spațiu. Care este scopul…

Observațiile făcute de Very Large Telescope Interferometer (VLTI) al ESO din nordul Chile aruncă o nouă lumină asupra galaxiilor care au un nucleu galactic activ (AGN) în centru. Aceste caracteristici strălucitoare sunt alimentate de tot gazul și praful care cade în gaura neagră centrală a galaxiei, determinând zona să eclipseze restul galaxiei, scrie Space.com.

O gaură neagră supermasivă care era ascunsă față de punctul de observație de pe Pământ

„Rezultatele noastre ar trebui să conducă la o mai bună înțelegere a funcționării interioare a AGN. De asemenea, ne-ar putea ajuta să înțelegem mai bine istoria Căii Lactee, care adăpostește o gaură neagră supermasivă în centrul ei, care ar fi putut fi activă în trecut”, a declarat Violeta Gámez Rosas, autorul principal al studiului, de la Leiden University din Țările de Jos.

Imaginea recentă, realizată cu ajutorul Multi Aperture Mid-Infrared Spectroscopic Experiment (MATISSE) montat pe VLTI al ESO, a dezvăluit un inel gros de praf și gaz cosmic care ascunde o gaură neagră supermasivă în mijlocul galaxiei. Descoperirile susțin un principiu numit Modelul Unificat al AGN, care susține că toate AGN-urile au aceeași structură, dar pot arăta diferit în funcție de modul în care sunt privite de pe Pământ.

Răspunsuri căutate timp de zeci de ani

„Natura reală a norilor de praf și rolul lor atât în alimentarea găurii negre, cât și în determinarea modului în care arată ea atunci când e privită de pe Pământ au fost preocupări centrale în studiile AGN din ultimele trei decenii”, a spus Gámez Rosas.

„Deși niciun rezultat unic nu va rezolva toate întrebările pe care le avem, am făcut un pas major în înțelegerea modului în care funcționează AGN-urile”, a spus ea.

Luminozitatea unui AGN variază în funcție de cât de multă lumină din gaura neagră centrală este mascată de praful și de gazul din jur. În acest caz, Messier 77 pare mai slab decât alte AGN-uri, deoarece inelul gros de praf și gaz ascunde complet gaura neagră din perspectiva noastră.

Instrumentul MATISSE

Cu toate acestea, instrumentul MATISSE poate vedea o gamă largă de lungimi de undă în infraroșu, permițând cercetătorilor să privească prin inelul gros și prăfuit. Cu această tehnică, echipa a reușit să măsoare diferențele de temperatură a prafului (cauzate de radiația din gaura neagră), precum și absorbția norilor de praf din jurul găurii negre. Acest lucru, la rândul său, a permis oamenilor de știință să identifice locația găurii negre din Messier 77.

Pentru a crea noua vizualizare detaliată a Messier 77 au fost folosite, de asemenea, date din cadrul Atacama Large Millimeter/submilimeter Array și de la Very Long Baseline Array al National Radio Astronomy Observatory.

„Messier 77 este un prototip important de AGN și o motivație minunată pentru a extinde programul nostru de observare și pentru a optimiza MATISSE pentru a aborda un eșantion mai larg de AGN”, a spus Bruno Lopez, coautor și cercetător principal MATISSE la Observatoire de la Côte d’Azur din Nisa, Franța.

Descoperirea a fost publicată în revista Nature.

Vă recomandăm să citiți și:

Cercetările arată că sateliții naturali ar putea indica ce anume face planetele locuibile

Un profesor spune că Pământul este pe cale să dezvolte propriile sale inele, la fel ca Saturn

Un monstru uriaș, cunoscut în lumea întreagă, descoperit în constelația Săgetătorul

Un fenomen galactic spectaculos, creat în urma lansării misiunii Inspiration4 de către SpaceX