Sonda spațială Gaia a dezvăluit un nou membru al familiei noastre galactice
Galaxia noastră, Calea Lactee, a început să se formeze în urmă cu aproximativ 12 miliarde de ani. De atunci, aceasta a crescut atât în masă, cât și în dimensiuni, printr-o secvență de fuziuni cu alte galaxii.
Poate cel mai interesant este faptul că acest proces nu s-a încheiat încă, iar cu ajutorul datelor furnizate de sonda spațială Gaia a ESA, astronomii pot vedea cum are loc. Acest lucru le permite să reconstruiască istoria galaxiei noastre, dezvăluind „arborele genealogic” al galaxiilor mai mici care au contribuit la transformarea Căii Lactee în ceea ce este astăzi.
Cea mai recentă lucrare pe această temă, publicată în The Astrophysical Journal, a fost realizată de Khyati Malhan, bursier la Institutul Max-Planck și colegii săi. Împreună, aceștia au analizat datele provenite de la Gaia (EDR3), căutând rămășițele unor galaxii mai mici care au fuzionat cu galaxia noastră.
Acestea pot fi găsite în așa-numitul halo al Căii Lactee, care înconjoară discul de stele mai tinere și zona centrală de stele mai bătrâne, care alcătuiesc părțile mai luminoase ale Căii Lactee.
Ce galaxii au fuzionat cu Calea Lactee?
Atunci când o galaxie străină cade în galaxia noastră, forțe gravitaționale mari, cunoscute sub numele de forțe mareice, o despart. Dacă acest proces se desfășoară lent, stelele din galaxia care fuzionează vor forma un vast curent stelar care poate fi distins cu ușurință în halo. În cazul în care procesul se desfășoară rapid, stelele galaxiei care fuzionează vor fi mai dispersate în halo și nu va fi vizibilă nicio semnătură clară.
Dar galaxia care fuzionează poate conține mai mult decât stele. Ea ar putea fi, de asemenea, înconjurată de o populație de roiuri globulare de stele și de mici galaxii satelit. Astfel, echipa a căutat aceste galaxii în datele Gaia.
În total, au studiat 170 de roiuri globulare, 41 de fluxuri stelare și 46 de sateliți ai Căii Lactee. Trasarea lor în funcție de energia și impulsul lor a arătat că 25% dintre aceste obiecte se încadrează în șase grupuri distincte. Fiecare grup reprezintă o fuziune care are loc cu Calea Lactee.
Informații despre trecutul, prezentul și viitorul Căii Lactee
Cinci dintre ele fuseseră identificate anterior în cadrul unor studii asupra stelelor. Acestea sunt cunoscute sub numele de Sagittarius, Cetus, Gaia-Sausage/Enceladus, LMS-1/Wukong și Arjuna/Sequoia/I’itoi. Dar cea de-a șasea a fost un eveniment de fuziune nou identificat, potrivit SciTechDaily. Echipa l-a numit Pontus, ceea ce înseamnă mare. În mitologia greacă, Pontus este numele unuia dintre primii copii ai Gaiei, zeița greacă a Pământului.
Bazându-se pe modul în care Pontus a fost despărțit de Calea Lactee, Khyati și colegii săi estimează că a căzut probabil în Calea Lactee în urmă cu opt până la zece miliarde de ani. Patru dintre celelalte cinci evenimente de fuziune au avut loc probabil tot în această perioadă. Dar cel de-al șaselea eveniment, Sagittarius, este mai recent. Este posibil să fi căzut în Calea Lactee cândva în ultimele cinci-șase miliarde de ani. Prin urmare, Calea Lactee nu a reușit încă să îl dezintegreze complet.
Astfel, astronomii pun cap la cap istoria fuziunii galaxiei, cu ajutorul datelor furnizate de Gaia. La 13 iunie 2022, misiunea Gaia va emite versiunea 3 de date, care va oferi informații și mai detaliate despre trecutul, prezentul și viitorul Căii Lactee.
Vă recomandăm să mai citiți și:
Calea Lactee este mai „bătrână” decât se credea inițial. Care este vârsta galaxiei noastre?
Istoria dramatică a violențelor din galaxia Calea Lactee. Ce au descoperit astronomii?
Firele ciudate care împânzesc galaxia Calea Lactee, un mister încă nedeslușit