Oamenii care nu cred în evoluția umană sunt mai rasiști și au mai multe prejudecăți

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Lipsa de încredere în evoluția umană a fost asociată cu niveluri mai ridicate de prejudecăți, atitudini rasiste și susținere a comportamentului discriminatoriu împotriva persoanelor de culoare, a imigranților și a comunității LGBTQ din SUA.

În mod similar, pe tot globul (în 19 țări din Europa de Est, 25 de țări musulmane și în Israel) credința scăzută în evoluția umană a fost legată de prejudecăți mai mari în cadrul grupului unei persoane, atitudini prejudiciabile față de oamenii din diferite grupuri și de mai puțin sprijin pentru rezolvarea conflictelor.

Potrivit Phys.org, descoperirile au susținut ipoteza autorului principal, Stylianos Syropoulos, doctorand la War and Peace Lab al lui Bernhard Leidner, profesor asociat de psihologie socială.

Ei au colaborat cu Uri Lifshin, de la Reichman University din Israel, și cu Jeff Greenberg și Dylan Horner, de la University of Arizona din Tucson. Cercetătorii au teoretizat că credința în evoluție ar tinde să crească identificarea oamenilor cu întreaga umanitate, datorită ascendenței comune, și ar duce la mai puține atitudini prejudiciabile.

Credința în evoluția umană ne face mai pro-sociali

„Oamenii care se percep ca fiind mai asemănători cu animalele sunt, de asemenea, oameni care tind să aibă atitudini mai pro-sociale sau pozitive față de membrii din afara grupului lor sau față de persoane din medii stigmatizate și marginalizate”, explică Syropoulos.

„În această cercetare, am fost interesați să examinăm dacă credința în evoluția umană ar acționa, de asemenea, într-un mod similar, deoarece ar întări această credință că suntem mai asemănători cu animalele”, a continuat doctorandul.

În opt studii care au implicat diferite zone ale lumii, cercetătorii au analizat date de la American General Social Survey (GSS), Pew Research Center și trei eșantioane online strânse de la comunitate. În testarea ipotezei lor despre asocierile diferitelor niveluri de credință în evoluție, ei au luat în considerare educația, ideologia politică, religiozitatea, identitatea culturală și cunoștințele științifice.

Rezultatele studiului sunt valabile în întreaga lume

„Am găsit aceleași rezultate de fiecare dată, ceea ce înseamnă că a crede în evoluție denotă mai puține prejudecăți, indiferent de grupul în care te afli”, spune Syropoulos.

De exemplu, credințele religioase, ca și ideologia politică, au fost măsurate separat de credința sau neîncrederea în evoluție, notează cercetătorii. „Chiar dacă cineva consideră religia o parte importantă a vieții lor, credința în evoluție se referă la mai puține prejudecăți, independent de credința, sau lipsa acesteia, în Dumnezeu sau într-o religie anume”, spune Syropoulos.

„Acest efect și tipar par să fie prezente în toate sistemele politice majore. Este în mare măsură un fenomen uman, indiferent de locul în care te afli în lume”, a completat Bernhard Leidner.

Teoria lui Darwin, favorizator al rasismului?

Cercetătorii notează că teoria evoluției a lui Darwin, dezvoltată în secolul al XIX-lea, a fost citată în trecut ca favorizator al rasismului, al prejudecăților și al homofobiei, în parte din cauza expresiei „supraviețuirea celui mai apt”, folosită pentru a descrie procesul de selecție naturală.

„Au existat relatări teoretice care prezic opusul a ceea ce am descoperit, așa că a fost interesant pentru noi să arătăm că de fapt nu este așa, că opusul este adevărat și că credința în evoluția umană pare să aibă efecte destul de pozitive”, spune Leidner.

Ce date au fost analizate?

Studiul din SUA a implicat date din 1993, 1994, 2000, 2006, 2008, 2010, 2012, 2014, 2016 și 2018, anii în care GSS a întrebat americanii cu privire la credințele lor în evoluție, precum și despre atitudinea față de imigranți, față de persoanele de culoare, față de persoanele LGBTQ, despre incluziunea socială și alte subiecte de natură socială.

Analiza datelor a arătat de fiecare dată „că neîncrederea în evoluția umană este factorul determinant și cel mai consistent predictor al prejudecăților în comparație cu alte constructe relevante”, se arată în lucrare.

În studiul din Israel, oamenii cu o mai mare credință în evoluție au avut mai multe șanse să susțină pacea între palestinieni, arabi și evrei.

În studiul care a implicat țări din lumea islamică, credința în evoluție a fost asociată cu mai puține prejudecăți față de creștini și evrei. Iar în studiul bazat în Europa de Est, unde majoritari sunt creștinii-ortodocși, credința în evoluție a fost legată de mai puține prejudecăți față de rromi, evrei și musulmani.

Predarea evoluției umane în școli

Syropoulos presupune că o credință în evoluție poate extinde „cercul moral” al oamenilor, ceea ce duce la sentimentul că „avem mai multe în comun decât lucruri care ne diferențiază”.

Descoperirile sugerează, de asemenea, că „învățarea despre evoluția umană pare să aibă efecte secundare care ar putea duce la o societate mai bună sau mai armonioasă”, adaugă Leidner.

Următorul pas, spun cercetătorii, este să investigheze modul în care evoluția este predată în clase și să lucreze la dezvoltarea modelelor pentru a studia și a consolida efectele pozitive.

Cercetarea a fost realizată de University of Massachusetts Amherst și publicată în Journal of Personality and Social Psychology.

Vă recomandăm să citiți și:

Neurocercetătorii se întreabă dacă oamenii rămân conștienți după ce li se taie capul

Oamenii subestimează dorința celorlalți pentru feedback constructiv. Ce spun specialiștii?

Cum apare frica în creier? Cercetătorii au descoperit o nouă cale cerebrală

Care este beneficiul adus de pandemie, conform World Happiness Report?