Homo bodoensis, specia necunoscută din puzzle-ul evoluției umane. A trăit inclusiv în Europa de Sud-Est

Homo bodoensis, o specie care a trăit în Africa, dar și în părți din Europa de Sud-Est, acum aproximativ o jumătate de milion de ani, a fost strămoșul direct al oamenilor moderni. Anunțul a fost făcut de o echipă internațională de cercetători, condusă de paleoantropologul dr. Mirjana Roksandic, de la Universitatea din Winnipeg (Canada), care a și precizat denumirea noii specii de strămoși ai oamenilor.

Pleistocenul mijlociu sau Chibanian (774.000-129.000 î.e.n.) este important pentru că atunci a apărut specia noastră (Homo sapiens) în Africa și cele mai apropiate rude ale noastre și ale oamenilor de Neanderthal (Homo neanderthalensis) în Europa.

• Povestea trandafirului: de la fosile preistorice la simbol al culturilor antice și al grădinilor moderne. 60…
• Ce dezvăluie un pigment albastru uimitor, vechi de 13.000 de ani, despre strămoșii noștri?

Din păcate, se știe foarte puțin despre evoluția umană în această epocă, o chestiune pe care paleoantropologii o numesc „confuzia de la mijloc”. Astfel, anunțul privind existența unui specii umane, denumită Homo bodoensis, în această perioadă ar putea elucida un capitol derutant, dar important al evoluției umane, potrivit SciTechDaily.

Numele dat speciei are la bază reevaluarea fosilelor existente din Africa și Eurasia din acea perioadă de timp. În mod tradițional, aceste fosile au fost atribuite în mod variabil fie Homo heidelbergensis, fie Homo rhodesiensis, ambele având definiții multiple, adesea contradictorii.

Dovezile fosile care indică prezența altor oameni în Europa

„Să vorbești despre evoluția umană în această perioadă a devenit imposibil din cauza lipsei unei terminologii adecvate care să recunoască variația geografică umană”, a afirmat dr. Mirjana Roksandic, autoarea principală a studiului.

Recent, dovezile ADN au indicat că unele fosile denumite H. heidelbergensis, descoperite în Europa, erau de fapt neanderthalieni timpurii, ceea ce face ca numele să fie redundant. Din același motiv, nu poate fi folosită această denumire atunci când vine vorba de rămășițe descoperite în Asia de Est, potrivit coautorului Xiu-Jie Wu (Institutul de Paleontologie și Paleoantropologie a Vertebratelor, Beijing, China).

Mai mult, fosilele africane datate în această perioadă au fost numite uneori atât H. heidelbergensis, cât și H. rhodesiensis.

Denumirea de Homo rhodesiensis nu a fost niciodată acceptată pe scară largă. Cauza parțială este asocierea cu Cecil Rhodes (fondatorul celebrei companii de minerit și de extracție a diamantelor De Beers) și crimele îngrozitoare comise de el în timpul dominației coloniale în Africa. Când este vorba de știință, denumirea unei noi specii nu trebuie să stârnească controverse.

De ce a fost denumită noua specie Homo bodoensis

În acest context, numele „bodoensis” derivă de la un craniu descoperit în Bodo D’ar, în valea râului Awash din Etiopia. Noua specie este înțeleasă de oamenii de știință care au analizat-o drept un strămoș direct al oamenilor moderni. Conform noii clasificări, Homo bodoensis cuprinde majoritatea oamenilor din Pleistocenul mijlociu care au trăit în Africa și unii din Europa de Sud-Est, în timp ce majoritatea de pe continentul nostru vor fi reclasificați ca neanderthalieni.

„În știință, termenii trebuie să fie clari, pentru a facilita comunicarea. Nu ar trebui tratați ca ceva sigur atunci când contrazic dovezile fosile”, a afirmat un alt participant la studiu, Predrag Radović de la Facultatea de Filosofie a Universității din Belgrad, Serbia.

Autorii studiului, publicat în revista Evolutionary Anthropology Issues News and Reviews, afirmă că introducerea lui Homo bodoensis are ca scop „taierea nodului gordian și permiterea unei comunicări clare despre această perioadă importantă a evoluției umane”.

Vă recomandăm să citiți și:

Cercetătorii ar fi descoperit cele mai vechi urme de pași de hominizi. Teoria „originii africane”, sub semnul întrebării

Top 10 specii de hominizi care au dispărut de-a lungul timpului

A fost secvențiat cel mai vechi ADN de Neanderthal din Europa Centrală și de Est. Ce au aflat oamenii de știință

Una din trei femei din Europa a moștenit o genă de la Neanderthali. Ce efect are asupra femeilor moderne