Home » Istorie » Homo bodoensis, specia necunoscută din puzzle-ul evoluției umane. A trăit inclusiv în Europa de Sud-Est

Homo bodoensis, specia necunoscută din puzzle-ul evoluției umane. A trăit inclusiv în Europa de Sud-Est

11.03.2021
Homo bodoensis, specia necunoscută din puzzle-ul evoluției umane. A trăit inclusiv în Europa de Sud-Est
Credit foto: Shutterstock

Homo bodoensis, o specie care a trăit în Africa, dar și în părți din Europa de Sud-Est, acum aproximativ o jumătate de milion de ani, a fost strămoșul direct al oamenilor moderni. Anunțul a fost făcut de o echipă internațională de cercetători, condusă de paleoantropologul dr. Mirjana Roksandic, de la Universitatea din Winnipeg (Canada), care a și precizat denumirea noii specii de strămoși ai oamenilor.

Pleistocenul mijlociu sau Chibanian (774.000-129.000 î.e.n.) este important pentru că atunci a apărut specia noastră (Homo sapiens) în Africa și cele mai apropiate rude ale noastre și ale oamenilor de Neanderthal (Homo neanderthalensis) în Europa.

Din păcate, se știe foarte puțin despre evoluția umană în această epocă, o chestiune pe care paleoantropologii o numesc „confuzia de la mijloc”. Astfel, anunțul privind existența unui specii umane, denumită Homo bodoensis, în această perioadă ar putea elucida un capitol derutant, dar important al evoluției umane, potrivit SciTechDaily.

Numele dat speciei are la bază reevaluarea fosilelor existente din Africa și Eurasia din acea perioadă de timp. În mod tradițional, aceste fosile au fost atribuite în mod variabil fie Homo heidelbergensis, fie Homo rhodesiensis, ambele având definiții multiple, adesea contradictorii.

Dovezile fosile care indică prezența altor oameni în Europa

„Să vorbești despre evoluția umană în această perioadă a devenit imposibil din cauza lipsei unei terminologii adecvate care să recunoască variația geografică umană”, a afirmat dr. Mirjana Roksandic, autoarea principală a studiului.

Recent, dovezile ADN au indicat că unele fosile denumite H. heidelbergensis, descoperite în Europa, erau de fapt neanderthalieni timpurii, ceea ce face ca numele să fie redundant. Din același motiv, nu poate fi folosită această denumire atunci când vine vorba de rămășițe descoperite în Asia de Est, potrivit coautorului Xiu-Jie Wu (Institutul de Paleontologie și Paleoantropologie a Vertebratelor, Beijing, China).

Homo heidelbergensis
Cranii de Homo heidelbergensis / Credit foto: Shutterstock

Mai mult, fosilele africane datate în această perioadă au fost numite uneori atât H. heidelbergensis, cât și H. rhodesiensis.

Denumirea de Homo rhodesiensis nu a fost niciodată acceptată pe scară largă. Cauza parțială este asocierea cu Cecil Rhodes (fondatorul celebrei companii de minerit și de extracție a diamantelor De Beers) și crimele îngrozitoare comise de el în timpul dominației coloniale în Africa. Când este vorba de știință, denumirea unei noi specii nu trebuie să stârnească controverse.

De ce a fost denumită noua specie Homo bodoensis

În acest context, numele „bodoensis” derivă de la un craniu descoperit în Bodo D’ar, în valea râului Awash din Etiopia. Noua specie este înțeleasă de oamenii de știință care au analizat-o drept un strămoș direct al oamenilor moderni. Conform noii clasificări, Homo bodoensis cuprinde majoritatea oamenilor din Pleistocenul mijlociu care au trăit în Africa și unii din Europa de Sud-Est, în timp ce majoritatea de pe continentul nostru vor fi reclasificați ca neanderthalieni.

„În știință, termenii trebuie să fie clari, pentru a facilita comunicarea. Nu ar trebui tratați ca ceva sigur atunci când contrazic dovezile fosile”, a afirmat un alt participant la studiu, Predrag Radović de la Facultatea de Filosofie a Universității din Belgrad, Serbia.

Autorii studiului, publicat în revista Evolutionary Anthropology Issues News and Reviews, afirmă că introducerea lui Homo bodoensis are ca scop „taierea nodului gordian și permiterea unei comunicări clare despre această perioadă importantă a evoluției umane”.

Vă recomandăm să citiți și:

Cercetătorii ar fi descoperit cele mai vechi urme de pași de hominizi. Teoria „originii africane”, sub semnul întrebării

Top 10 specii de hominizi care au dispărut de-a lungul timpului

A fost secvențiat cel mai vechi ADN de Neanderthal din Europa Centrală și de Est. Ce au aflat oamenii de știință

Una din trei femei din Europa a moștenit o genă de la Neanderthali. Ce efect are asupra femeilor moderne

Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica a fost redactor-șef Descopera.ro între februarie 2015 - decembrie 2021. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, în special pe domeniul social. Pasiunea pentru ... citește mai mult
Cele mai noi articole
Când va fi gata vaccinul-plasture împotriva Covid-19 dezvoltat de elvețieni
Când va fi gata vaccinul-plasture împotriva Covid-19 dezvoltat de elvețieni
Primul gigant al planetei. Craniul de doi metri al unui ihtiozaur gigant, descoperit de cercetători
Primul gigant al planetei. Craniul de doi metri al unui ihtiozaur gigant, descoperit de cercetători
Britanicii sau irlandezii au ajuns în Insulele Feroe înaintea vikingilor
Britanicii sau irlandezii au ajuns în Insulele Feroe înaintea vikingilor
Astrofizicienii au ajuns la concluzia că găurile negre supermasive ar putea avea „prieteni”
Astrofizicienii au ajuns la concluzia că găurile negre supermasive ar putea avea „prieteni”
Noul inamic al narvalului
Noul inamic al narvalului
Cum a descoperit Benjamin Franklin electricitatea: A folosit cu adevărat zmeul și cheia?
Cum a descoperit Benjamin Franklin electricitatea: A folosit cu adevărat zmeul și cheia?
Este Muntele Everest într-adevăr cel mai înalt de pe Pământ?
Este Muntele Everest într-adevăr cel mai înalt de pe Pământ?
20 de ani de monede și bancnote euro. Avantaje, dezavantaje şi absurdităţi
20 de ani de monede și bancnote euro. Avantaje, dezavantaje şi absurdităţi
Apple este prima companie de 3 trilioane de dolari din lume
Apple este prima companie de 3 trilioane de dolari din lume
„Fata cu cercel de perlă”, expresia enigmatică și cadrul intim al lui Vermeer
„Fata cu cercel de perlă”, expresia enigmatică și cadrul intim al lui Vermeer
Misiuni spațiale de neratat în 2022: Ce planuri au NASA, SpaceX și Blue Origin?
Misiuni spațiale de neratat în 2022: Ce planuri au NASA, SpaceX și Blue Origin?
Cai putere – de ce încă mai folosim această unitate de măsură?
Cai putere – de ce încă mai folosim această unitate de măsură?
Simțul nostru al mirosului este un sistem de avertizare surprinzător de rapid în caz de pericol
Simțul nostru al mirosului este un sistem de avertizare surprinzător de rapid în caz de pericol
Vizionarul care a realizat imposibilul. A scăpat de arderea pe rug în ultimul moment, iar marea sa pasiune aproape că l-a ucis
Vizionarul care a realizat imposibilul. A scăpat de arderea pe rug în ultimul moment, iar marea sa pasiune aproape că ...
Elon Musk critică Metaversul, spune că Neuralink e mai bun. „Nu înțeleg. Sau hai să spunem că nu înțeleg încă”
Elon Musk critică Metaversul, spune că Neuralink e mai bun. „Nu înțeleg. Sau hai să spunem că nu înțeleg încă”
Anul 2022 se anunță a fi complicat pentru piețele financiare
Anul 2022 se anunță a fi complicat pentru piețele financiare
Medic: În 2021 au câștigat frica și neîncrederea, în 2022 e important să rămâneți în viață
Medic: În 2021 au câștigat frica și neîncrederea, în 2022 e important să rămâneți în viață
Noile spirale duble stochează informații magnetice în trei dimensiuni
Noile spirale duble stochează informații magnetice în trei dimensiuni