Home » Știință » Cum apare frica în creier? Cercetătorii au descoperit o nouă cale cerebrală 

Cum apare frica în creier? Cercetătorii au descoperit o nouă cale cerebrală 

Publicat: 30.03.2022

Cercetătorii de la Universitatea din Florida au identificat o nouă cale în creier care joacă un rol important în răspunsul nostru la frică.

Oamenii de știință au considerat mult timp că amigdala, o structură în formă de migdală din centrul creierului, este „centrul fricii” și au crezut că aceasta este în mare măsură responsabilă de modul în care un individ răspunde la circumstanțe înfricoșătoare sau percepe amenințările.

Această credință a servit drept bază pentru multe modele științifice care explică diverse boli psihiatrice, însă aceste modele nu au reușit adesea să explice pe deplin afecțiunile.

Acum, cercetătorii au reușit să identifice o cale diferită în creier, dirijată prin cortexul senzorial uman, unde sunt analizate mai întâi informațiile din mediul nostru.

„O nouă cale către frică și memoria ei”

„Această lucrare lămurește o problemă critică în literatura de specialitate, dezvăluind o nouă cale către frică și memoria fricii”, a declarat profesoara de psihologie și neuroștiințe Wen Li. „Descoperirile pot duce la o schimbare critică de paradigmă în modul în care concepem și ajungem să tratăm tulburările de frică, cum ar fi tulburarea de stres post-traumatic și anxietatea.”

Echipa a utilizat o metodă de condiționare aversivă care asociază mirosuri neutre cu imagini și sunete dezgustătoare.

„Speram să găsim dovezi neuronale care să susțină memoria de amenințare pe termen lung în cortexul olfactiv la începutul acestei cercetări”, a declarat Yuqi You, co-autor al studiului, publicat în Current Biology. „Ceea ce a surprins a fost faptul că memoria de amenințare pe termen lung în cortexul olfactiv ar putea lua mai multe forme, iar aceste mecanisme neuronale diferite erau toate hiperfuncționale în mod constant în anxietate.”

„Centrul fricii”, diferit de ce se credea până acum

Echipa a descoperit în cele din urmă că, de fapt, cortexul senzorial uman, și nu amigdala, este responsabil pentru stocarea amintirilor noastre despre evenimentele înfricoșătoare din trecut.

Descoperirile în rândul persoanelor cu anxietate evidențiază modul în care cei diagnosticați cu această tulburare pot percepe amenințările în mod diferit și pot fi afectați de frică mai mult timp decât alte persoane.

„Această cercetare dezvăluie o perspectivă nouă asupra modului în care memoria amenințărilor se formează și este stocată în cortexul nostru senzorial”, a declarat You.

Descoperirile echipei au potențialul de a schimba drastic înțelegerea noastră despre cum apar și persistă tulburările de frică. Această descoperire inedită indică, de asemenea, noi ținte terapeutice, care ar putea prezenta noi opțiuni pentru tratarea tulburărilor de frică, raportează MedicalXpress.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Nu suporți unele sunete? Ar putea fi din cauza unei conexiuni ciudate la nivelul creierului

Cum deblochează interacțiunile sociale amintirile și răspunsurile emoționale în creier?

Oamenii de știință au identificat neuronii din creier care determină competiția și comportamentul social

Cum a supraviețuit un creier timp de 2.600 de ani? Misterul, la un pas de a fi rezolvat

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Test de cultură generală. Ce era fluierul aztec al morții?
Test de cultură generală. Ce era fluierul aztec al morții?
Ministrul Transporturilor din Rusia, găsit mort la câteva ore după ce Vladimir Putin l-a demis
Ministrul Transporturilor din Rusia, găsit mort la câteva ore după ce Vladimir Putin l-a demis
Familiile sărace din România nu pot susține costurile educației copiilor
Familiile sărace din România nu pot susține costurile educației copiilor
Albinele au atacat mai mulți oameni într-un oraș din Franța
Albinele au atacat mai mulți oameni într-un oraș din Franța
În urmă cu 528 ani, navigatorul Vasco da Gama deschidea drumul spre Asia
În urmă cu 528 ani, navigatorul Vasco da Gama deschidea drumul spre Asia
Apple a contestat amenda „fără precedent” dată de Comisia Europeană
Apple a contestat amenda „fără precedent” dată de Comisia Europeană
După ce a fost interzis timp de peste 100 de ani, parizienii pot în sfârșit să înoate în Sena
După ce a fost interzis timp de peste 100 de ani, parizienii pot în sfârșit să înoate în Sena
Mobilierul urban istoric revine în Grădina Cișmigiu, unul dintre simbolurile Bucureștiului
Mobilierul urban istoric revine în Grădina Cișmigiu, unul dintre simbolurile Bucureștiului
Tarifele lui Trump vor intra în vigoare de la 1 august, anunță secretarul american al Comerțului
Tarifele lui Trump vor intra în vigoare de la 1 august, anunță secretarul american al Comerțului
Cea mai mare problemă a fizicii ar putea fi rezolvată de „timpul tridimensional”
Cea mai mare problemă a fizicii ar putea fi rezolvată de „timpul tridimensional”
Vacanțe regale, de la Balmoral la Sinaia. Unde își petreceau verile regii și reginele Europei?
Vacanțe regale, de la Balmoral la Sinaia. Unde își petreceau verile regii și reginele Europei?
Un satelit foarte important a dispărut fără urmă de pe orbita Pământului
Un satelit foarte important a dispărut fără urmă de pe orbita Pământului
Premieră absolută în medicina regenerativă: Ce au reușit să facă cercetătorii?
Premieră absolută în medicina regenerativă: Ce au reușit să facă cercetătorii?
DR. MARIA PĂUNEL, despre DIETA PERFECTĂ și REGULA CELOR CINCI ORE: „Hidratarea e cuvântul magic!”
DR. MARIA PĂUNEL, despre DIETA PERFECTĂ și REGULA CELOR CINCI ORE: „Hidratarea e cuvântul magic!”
În mod misterios, Oceanul Antarctic devine mai sărat
În mod misterios, Oceanul Antarctic devine mai sărat
Descoperiri arheologice „excepționale” și „unice pentru România”, anunțate de Muzeul Național de Istorie
Descoperiri arheologice „excepționale” și „unice pentru România”, anunțate de Muzeul Național de Istorie
Descoperirea care ar putea rescrie evoluția. Ce au aflat cercetătorii despre anemonele de mare?
Descoperirea care ar putea rescrie evoluția. Ce au aflat cercetătorii despre anemonele de mare?
Ce au în comun oamenii care susțin că au trăit experiențe extracorporale?
Ce au în comun oamenii care susțin că au trăit experiențe extracorporale?