Proteinele antice oferă noi indicii despre originea vieții pe Pământ. „Universul pare să iubească aminoacizii”

Simulând în laborator condițiile de pe Pământ la începuturile sale, cercetătorii au descoperit că, fără anumiți aminoacizi, proteinele antice nu ar fi știut cum să evolueze în tot ceea ce trăiește astăzi pe planetă – inclusiv plante, animale și oameni.

Descoperirile, care detaliază modul în care aminoacizii au modelat codul genetic al microorganismelor antice, aruncă lumină asupra misterului modului în care a început viața pe Pământ.

• Universul invizibil dezvăluie noi indicii despre materia întunecată
• De ce ni se pare că luna decembrie „vine mai devreme” în fiecare an?

„Vedeți aceiași aminoacizi în fiecare organism, de la oameni la bacterii și archaea, iar acest lucru se datorează faptului că toate lucrurile de pe Pământ sunt conectate prin acest arbore al vieții care are o origine, un organism care a fost strămoșul tuturor lucrurilor vii”, a declarat Stephen Fried, chimist la Johns Hopkins, care a condus cercetarea împreună cu oamenii de știință de la Universitatea Charles din Republica Cehă.

Descoperirile sunt publicate recent în Journal of the American Chemical Society.

În laborator, cercetătorii au imitat sinteza proteică primordială de acum 4 miliarde de ani, folosind un set alternativ de aminoacizi care erau foarte abundenți înainte de apariția vieții pe Pământ.

Aminoacizii au modelat codul genetic al microorganismelor antice

Aceștia au descoperit că, de fapt, compușii organici antici au integrat în biochimia lor aminoacizii cei mai potriviți pentru plierea proteinelor. Cu alte cuvinte, viața a prosperat pe Pământ nu doar pentru că unii aminoacizi erau disponibili și ușor de produs în habitatele antice, ci și pentru că unii dintre ei erau deosebit de buni în a ajuta proteinele să adopte forme specifice pentru a îndeplini funcții cruciale.

„Practic, plierea proteinelor ne permitea să evoluăm chiar înainte de a exista viață pe planeta noastră”, a declarat Fried. „Puteai avea evoluție înainte de a avea biologie, puteai avea selecție naturală pentru substanțele chimice care sunt utile pentru viață chiar înainte de a exista ADN”.

Chiar dacă Pământul primordial avea sute de aminoacizi, toate ființele vii folosesc aceiași 20 dintre acești compuși. Fried numește acești compuși „canonici”. Dar știința s-a străduit să identifice ce este atât de special – dacă există ceva – la acești 20 de aminoacizi.

În primul miliard de ani, atmosfera Pământului era formată dintr-un sortiment de gaze precum amoniacul și dioxidul de carbon care au reacționat cu niveluri ridicate de radiații ultraviolete pentru a crea unii dintre cei mai simpli aminoacizi canonici. Alții au sosit prin intermediul unei livrări speciale de meteoriți, care au introdus un amestec de ingrediente care au ajutat viața pe Pământ să completeze un set de 10 aminoacizi „timpurii”.

„Universul pare să iubească aminoacizii”

Cum a apărut restul este o întrebare deschisă la care echipa lui Fried încearcă să răspundă prin noua cercetare, mai ales că acele roci spațiale au adus mult mai mult decât aminoacizii ,,moderni”.

Oamenii de știință estimează că Pământul are o vechime de 4,6 miliarde de ani și că ADN-ul, proteinele și alte molecule nu au început să formeze organisme simple decât acum 3,8 miliarde de ani. Noile cercetări oferă noi indicii în misterul a ceea ce s-a întâmplat în timpul intervalului de timp.

Oamenii de știință au reperat aminoacizi în asteroizi aflați la mare distanță de Pământ, sugerând că acești compuși sunt omniprezenți în alte colțuri ale Universului. De aceea, Fried crede că noile cercetări ar putea avea implicații și asupra posibilității de a găsi viață dincolo de Pământ.

„Universul pare să iubească aminoacizii”, a spus Fried, potrivit EurekAlert. „Poate că dacă am găsi viață pe o altă planetă, nu ar fi atât de diferită”.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Pământul, vizitat de trei asteroizi uriași în această săptămână. NASA îi monitorizează

Test de cultură generală. Cât de vechi este Pământul?

Cum putem vedea rotația Pământului chiar de pe suprafața sa?

Oamenii de știință au găsit, în sfârșit, cel mai adânc strat al Pământului