Legătura dintre autism și microbiomul intestinal, mai clară ca niciodată

O nouă lucrare, scrisă de nu mai puțin de 43 de oameni de știință, a descoperit cea mai puternică legătură de până acum între microbii intestinali, imunitatea gazdei, expresia genetică în sistemul nervos și modelele alimentare.

Noua analiză nu confirmă cauzele care stau la baza autismului și nici nu identifică subtipuri specifice, așa cum au încercat alte cercetări, ci mai degrabă dezvăluie un profil intestinal mai generalizat care pare să fie consecvent în rândul celor cu tulburare de spectru autist (TSA).

• Cercetătorii spun că au găsit noi dovezi pentru o planetă ascunsă în Sistemul Solar
• Cum au trecut razele cosmice prin atmosfera Pământului acum 41.000 de ani?

Dacă acest biomarker crucial va putea fi elucidat în cadrul unor cercetări ulterioare, ar putea fi folosit într-o zi pentru a diagnostica autismul și pentru a sonda potențiale tratamente.

„Putem aplica această abordare în multe alte domenii, de la depresie la Parkinson și cancer, unde credem că microbiomul joacă un rol, dar unde încă nu știm exact care este acest rol”, spune microbiologul Rob Knight de la Universitatea California San Diego.

Cauzele care stau la baza autismului

În prezent, oamenii de știință știu că persoanele cu autism sunt mai predispuse să se confrunte cu probleme gastrointestinale, cum ar fi constipația, diareea, balonarea și vărsăturile.

Mai mult, în ultimii ani, cercetătorii au început să găsească legături între componența microbilor din intestine și tulburările de neurodezvoltare, precum TSA.

Această legătură nu este întotdeauna consecventă, iar unii experți au susținut că nu bacteriile intestinale sunt cele care declanșează neapărat autism; ar putea fi vorba de faptul că unii copii cu autism sunt mai predispuși să își restrângă dieta din cauza alimentației „pretențioase”, ceea ce, la rândul său, influențează tipurile de bacterii care persistă în tractul digestiv.

Noul studiu încorporează 10 seturi de date existente privind autismul și microbiomul, la care se adaugă alte 15 seturi de date privind modelele alimentare, metabolismul, profilurile celulelor imunitare și profilurile de expresie genetică ale creierului uman, scrie ScienceAlert.

Legătura fundamentală dintre intestin și creier

Autorii analizei spun că descoperirile lor sporesc „puterea statistică și cunoașterea biologică” a axei intestin-creier din spatele TSA și oferă „asocieri mai puternice între microbii intestinali, imunitatea gazdei, expresia creierului și modelele alimentare decât cele raportate anterior”.

Legătura fundamentală dintre intestin și creier este în sine un domeniu relativ nou în știință. În 1992, un cercetător a numit intestinul „organul uman neglijat” și a fost nevoie până în secolul XXI pentru ca termenul „microbiom uman” să fie conceptualizat în mod corespunzător.

În anii care au trecut de atunci, cercetările privind trilioanele de microbi individuali care se găsesc în intestinele noastre au înflorit și, cu toate acestea, experții încă nu sunt foarte siguri cum sa interpreteze rezultatele lor. Până în prezent, nu este clar cum arată un microbiom sănătos, cu atât mai puțin unul atipic.

Studiul a fost publicat în Nature Neuroscience.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Primul om din lume diagnosticat cu autism a murit. Cine a fost Donald Triplett?

Nivelurile mari de litiu din apă ar putea crește riscul de autism

Modificările cerebrale în cazul autismului, mai profunde decât se știa până acum

Diferențe cerebrale legate de autism pot fi detectate în uter