Un bărbat s-a ales cu o hemoragie cerebrală rară după ce a mers la dentist

O simplă extracție dentară s-a încheiat cu o vizită la Urgențe cu greață și amețeli pentru un bărbat australian în vârstă de 60 de ani, diagnosticat ulterior cu o tulburare ce provoacă o hemoragie cerebrală rară.

Deși este imposibil de spus cu certitudine că sângerarea și procedura dentară au fost legate, autorii unui studiu de caz publicat recent în BMJ Case Reports suspectează că o creștere bruscă a tensiunii arteriale a declanșat ceea ce este cunoscut în limbajul medical drept o hemoragie intracerebrală.

• Ce s-a întâmplat după ce oamenii de știință au declanșat mini-cutremure în laborator
• Ar putea ficatul să dețină cheia unor tratamente mai bune pentru cancer?

Chiar și în timp ce se afla la urgențe, tensiunea arterială a pacientului a rămas ridicată. Cu ochii zvâcnind puternic spre stânga, mersul șubred și cu postura înclinată puternic spre dreapta, era clar că ceva nu era deloc în regulă pe partea neurologică.

Unul dintre primele diagnostice care trebuie excluse

Unul dintre primele diagnostice care trebuie excluse în astfel de cazuri este accidentul vascular cerebral. O scanare CT urgentă a evidențiat o mică sângerare ce punea presiune pe țesuturile din jumătatea stângă inferioară a creierului pacientului.

Fiind organe de o importanță vitală, vasele de sânge ce alimentează creierul nu au tendința de a sângera pur și simplu. De fapt, acestea sunt bine adaptate pentru a menține toate materialele, cu excepția celor esențiale, departe de neuronii sensibili și de celulele lor suport, explică Science Alert.

Cum poate ajunge un om să aibă o astfel de hemoragie cerebrală rară?

Așadar, identificarea cauzei care a dus la această hemoragie cerebrală rară a devenit o chestiune de maximă prioritate. Recent suspectat de boala Parkinson, pacientului i s-a făcut o simplă tomografie computerizată cu doar șase săptămâni înainte.

Nu au existat semne evidente de îngrijorare în ceea ce privește vasele de sânge, deși au existat indicii semnificative ale bolii substanței albe, o referire largă la deteriorarea „celulelor albe” care susțin creierul, cauzată de fluxul sanguin redus.

Folosind un RMN pentru a obține o privire mai detaliată, echipa medicală a cartografiat zonele și tipurile de țesut cerebral afectate. Încă o dată, zonele localizate ale bolii substanței albe au sugerat o patologie mai profundă, mai cronică.

Acronimul CADASIL (arteriopatia cerebrală autozomal dominantă cu infarcte subcorticale și leucoencefalopatie) descrie o afecțiune medicală rară care afectează fluxul de sânge prin vasele mici, în special prin cele care trec prin materia creierului.

Aceasta ar afecta doar 2 oameni din 100.000, afecțiunea fiind de obicei omisă sau diagnosticată greșit, ceea ce face dificil de știut cu siguranță cât de comună ar putea fi.

Din cauza unei gene mutante care codifică proteinele speciale ale receptorilor, mușchii din jurul vaselor de sânge mor prematur, slăbind capilarele până în punctul de blocare. Rezultatul final este de obicei leucoencefalopatia sau moartea substanței albe a creierului.

Cum se tratează o astfel de afecțiune?

După un test ADN pentru o genă ruptă NOTCH3, pacientul a primit diagnosticul. Deși și-a revenit după această sângerare în următoarele câteva luni, i s-a administrat un tratament de lungă durată cu aspirină pentru a-i face sângele să curgă mai ușor și un medicament pentru a-l ajuta să-și controleze tensiunea arterială.

Blocajele pot fi comune la pacienții cu CADASIL, dar nu și această hemoragie cerebrală rară, cel puțin în comparație cu alte anomalii care cauzează accident vascular cerebral. De fapt, acest studiu de caz este primul care descrie o sângerare cerebrală la un pacient cu CADASIL al unui stomatolog.

Literatura medicală menționează doar alte trei cazuri de persoane care au suferit o hemoragie intracerebrală în timp ce se aflau pe scaunul de dentist. Un caz raportat acum mai bine de 30 de ani a prezentat o femeie de 52 de ani cu un abces dureros, care, din păcate, nu a supraviețuit hemoragiei intracerebrale substanțial de mari.

Dar înainte de a oferi astfel de exemple rare de traume neurologice ca scuză pentru a evita următorul control dentar, merită să rețineți că dentistul este cel mai bun prieten al creierului. Apariția unei boli a gingiilor de-a lungul unui număr de ani ar putea crește riscul de Alzheimer cu până la 70%. În mod similar, o igienă orală proastă ar putea micșora zonele din creier legate de memorie.

Vă recomandăm să citiți și:

Când este cel mai bine să ne spălăm pe dinți? Iată cel mai bun moment din zi!

Cercetătorii au identificat genele care influențează direct ceea ce mâncăm

Top 5 alimente bogate în prebiotice, conform cercetătorilor

O boală străveche a reapărut în Statele Unite ale Americii