Top 5 alimente bogate în prebiotice, conform cercetătorilor

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Există tot mai multe dovezi că un consum de prebiotice (anumite tipuri de fibre care stimulează bacteriile benefice din intestin, găsite adesea în plante) poate ajuta la menținerea unui microbiom intestinal sănătos. Într-un nou studiu, oamenii de știință au estimat conținutul de prebiotice a mii de tipuri de alimente utilizând literatura preexistentă pentru a face un top cu alimente bogate în prebiotice.

Potrivit studiului, printre aceste alimente bogate în prebiotice se numără frunzele de păpădie, topinamburul, usturoiul, prazul și ceapa. În plus față de susținerea microbilor intestinali, aceste alimente conțin cantități mari de fibre.

• Inteligența Artificială și empatia. Pot algoritmii să ne înțeleagă emoțiile mai bine decât partenerul de viață?
• Primul copil din lume diagnosticat cu autism a trăit până la 89 de ani

„Cercetările anterioare au indicat că mâncatul de alimente dense în prebiotice aduce beneficii pentru sănătate”, a spus Cassandra Boyd, masterandă la Universitatea de Stat din San José (SUA), care a efectuat cercetarea împreună cu profesorul asistent dr. John Gieng.

„Mâncatul într-un mod care să favorizeze starea de bine a microbiomului în timp ce consumi mai multe fibre poate fi mai accesibil și mai ușor de atins decât se creze”, spune cercetătoarea.

De ce ar trebui să consumăm alimente bogate în prebiotice?

Prebioticele, care pot fi considerate hrană pentru microbiom, sunt diferite de probiotice, care conțin microorganisme vii. Ambele pot aduce beneficii pentru sănătatea microbiomului, dar fiecare funcționează într-un mod diferit, notează Medical Xpress.

Studiile au legat un aport mai mare de prebiotice de o reglare îmbunătățită a glicemiei, o mai bună absorbție a mineralelor precum calciul și de markeri ai funcțiilor digestive și imunitare îmbunătățite. Deși majoritatea ghidurilor alimentare nu specifică în prezent o doză zilnică recomandată de prebiotice, Asociația Științifică Internațională pentru Probiotice și Prebiotice, o organizație științifică non-profit care a stabilit definiția actuală a prebioticelor, recomandă un aport de 5 grame pe zi.

Pentru studiu, cercetătorii au folosit descoperirile științifice publicate anterior pentru a analiza conținutul de prebiotice al 8.690 de alimente conținute în Food and Nutrient Database for Dietary Studies, o resursă pe care mulți oameni de știință o folosesc pentru a studia nutriția și sănătatea.

Ce cantitate de prebiotice conțin alimentele?

S-a constatat că aproximativ 37% dintre alimentele din baza de date conțin prebiotice. Frunzele de păpădie, toăinamburul, usturoiul, prazul și ceapa au avut cele mai mari cantități, variind de la aproximativ 100-240 de miligrame de prebiotice per gram de hrană (mg/g). Printre alte alimente bogate în prebiotice se numără rondelele de ceapă pané, crema de ceapă, fasolea ochi-negru, sparanghelul, fiecare conținând aproximativ 50-60 mg/g.

„Descoperirile din analiza noastră preliminară a literaturii sugerează că ceapa și alimentele înrudite conțin mai multe forme de prebiotice, ceea ce duce la un conținut total de prebiotice mai mare”, a spus Boyd.

„Mai multe forme de ceapă și de alimente înrudite apar într-o varietate de feluri de mâncare atât ca aromă, cât și ca ingrediente principale. Aceste alimente sunt consumate în mod obișnuit de americani și, prin urmare, ar fi o țintă fezabilă pentru oameni pentru a-și crește consumul de prebiotice”, spune ea.

Pe baza constatărilor echipei, Boyd a spus că o persoană ar trebui să consume aproximativ jumătate dintr-o ceapă mică pentru a obține 5 grame de prebiotice.

Articolele care conțin grâu sunt mai jos pe listă. Alimentele care nu au deloc sau au foarte puține prebiotice includ produsele lactate, ouăle, uleiurile și carnea.

Cercetătorii speră că studiul va oferi o bază pentru a-i ajuta pe alți oameni de știință să evalueze impactul prebioticelor asupra sănătății și să informeze viitoarele ghiduri alimentare. Ei au remarcat că sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege modul în care gătitul are impact asupra conținutului de prebiotice și pentru a evalua mai bine alimentele care conțin mai multe ingrediente.

Vă recomandăm să citiți și:

Frigider sau cămară: Unde ținem, de fapt, sticla de ketchup?

Cât de adevărată este „regula de 5 secunde”? Iată ce spun „Vânătorii de mituri”!

Cafeaua de dimineață ar putea fi doar un placebo

Siestele lungi duc la obezitate, arată un studiu