Singurătatea poate crește riscul de Parkinson

Singurătatea îi poate face pe mulți să se simtă dezolați, dar noi cercetări sugerează acum și că singurătatea poate crește riscul de Parkinson.

La cele peste 490.000 de persoane enumerate în Biobank din Marea Britanie care au fost urmărite timp de până la 15 ani, pare că singurătatea poate crește riscul de Parkinson cu 37%.

• Oamenii de știință au dezvăluit harta ascunsă a modului în care gândește creierul uman
• Cum și cât ne putem schimba personalitatea?

„Asocierea dintre singurătate și boala Parkinson incidentă nu s-a datorat factorilor de risc genetici, clinici sau comportamentali împărtășiți”, a spus cercetătoarea Angelina Sutin, profesoară la departamentul de științe comportamentale și medicină socială la Colegiul de Medicină din Florida State University din Tallahassee (SUA).

Deși acest studiu nu poate dovedi că singurătatea cauzează boala Parkinson, pare să existe o legătură între cele două, a spus Sutin.

Singurătatea poate crește riscul de Parkinson și de alte condiții neurodegenerative

„Arătăm că există o asociere între singurătate și dezvoltarea bolii Parkinson, nu că singurătatea cauzează boala Parkinson”, a subliniat ea.

Sutin a spus că singurătatea a fost identificată drept o problemă semnificativă de sănătate publică de către Chirurgul General al SUA, Academiile Naționale de Științe, Inginerie și Medicină și de către Organizația Mondială a Sănătății, notează Medical Xpress.

„Acest studiu se adaugă la corpul de dovezi pentru rezultatele slabe de sănătate asociate cu singurătatea, în special bolile neurodegenerative. Singurătatea a fost asociată cu boala Alzheimer și cu alte tipuri de demență. Cercetarea prezentă indică faptul că singurătatea este un factor de risc și pentru boala Parkinson”, a spus ea.

Ce factori ar putea fi implicați?

Mai mulți factori pot fi legați de motivul pentru care singurătatea poate crește riscul de Parkinson, a sugerat Sutin.

„Am descoperit că traseele comportamentale și clinice reprezintă o mică parte a asocierii. Asocierea ar putea fi cauzată și de alți factori comportamentali și clinici pe care nu i-am luat în considerare. Ar putea exista, de asemenea, căi metabolice, inflamatorii și neuro și endocrine”, a adăugat ea.

Singurătatea pare să fie asociată cu o sănătate generală mai proastă a creierului, poate printr-o inflamație mai mare sau alte procese neurodegenerative și nu este neapărat specifică bolii Parkinson, a spus Sutin.

„Este posibil ca singurătatea să facă creierul mai susceptibil la neurodegenerare, care pentru unii oameni ar putea duce la boala Alzheimer, iar alții la boala Parkinson”, a explicat ea. În schimb, a fi conectat social poate reduce riscul bolii Parkinson. „Nu am testat această asociere în studiul actual, dar da, se crede că conexiunea socială este protectoare. Mai multe cercetări trebuie să abordeze această întrebare”, a spus Sutin.

Raportul a fost publicat în JAMA Neurology.

Care sunt motivele pentru care singurătatea poate crește riscul de Parkinson?

„Știm că majoritatea oamenilor care se simt singuri și trăiesc singuri, ceea ce este din ce în ce mai adevărat în cazul multor persoane în vârstă”, a spus dr. Alessandro Di Rocco, de la Northwell Health (SUA). El nu a fost implicat în noul studiu.

A trăi singur poate duce la unele alegeri de viață nesănătoase, a spus Di Rocco. De exemplu, multe persoane în vârstă care trăiesc singure pot să nu aibă o dietă sănătoasă, ci mai degrabă să consume gustări, fast-food sau să facă alte alegeri nesănătoase. De asemenea, pot fi mai puțin active fizic.

„Singurătatea poate să nu fie bună pentru creier din cauza lipsei de stimulare zilnică a acestuia. Este posibil să aveți televizorul pornit, s-ar putea să aveți alte surse de stimulare, dar nivelul de implicare a creierului poate fi diminuat”, a adăugat el.

Ce efecte are singurătatea asupra creierului?

Singurătatea poate duce la un sentiment mai mare de stres sau la disconfort psihologic care poate duce la un creier care este mai vulnerabil, a sugerat Di Rocco.

„Singurătatea poate să nu cauzeze boala Parkinson, dar într-o oarecare măsură duce la aceasta. Predispoziția are de-a face cu faptul că creierul s-ar putea să nu fie capabil să se apere de orice se întâmplă biologic, ceea ce poate duce la dezvoltarea bolii Parkinson”, a spus el.

Di Rocco a subliniat că activitatea fizică menține creierul sănătos și același lucru se poate spune și despre activitatea mintală. „Activitatea fizică ajută la întârzierea progresiei bolii. Știm, de asemenea, că implicarea mintală este benefică într-un mod foarte similar și diminuează probabilitatea ca o persoană să dezvolte probleme cognitive”, a spus el.

„Pentru persoanele care au probleme cognitive, fie că sunt legate de Parkinson sau de Alzheimer, sau de alte tulburări, a fi implicat intelectual este probabil cel mai bun medicament pe care îl avem”, a conchis el.

Boala Parkinson ar putea fi găsită în mitocondrii

Un alt studiu recent a descoperit și că boala Parkinson s-ar putea ascunde în mitocondrii.

„Pentru prima dată, putem arăta că mitocondriile, producătorii de energie vitală din celulele creierului, în special neuronii, suferă leziuni, ceea ce duce la perturbări ale ADN-ului mitocondrial (LP1). Acest lucru inițiază și răspândește boala ca un incendiu prin creier”, spune profesoara Shohreh Issazadeh-Navikas, citată de Eurek Alert.

„Descoperirile noastre stabilesc că răspândirea materialului genetic deteriorat, ADN-ul mitocondrial, provoacă simptome care amintesc de boala Parkinson și de progresia acesteia către demență”, a completat aceasta.

Acest studiu a fost publicat în Molecular Psychiatry.

Vă recomandăm să citiți și:

Un semn subtil din ochi ar putea fi primul indiciu al pierderii auzului

Întorsătură neașteptată de situație: Internetul ar fi benefic pentru prevenirea demenței

Oamenii de știință au descoperit că marijuana lasă metale grele în corpul uman

Cele mai frecvente 10 coșmaruri și ce înseamnă fiecare, potrivit științei