Home » Știință » Cum ia creierul decizii?

Cum ia creierul decizii?

Publicat: 26.02.2024

Oamenii de știință au obținut noi informații despre modul în care neuronii din creier comunică în timpul unei decizii și despre modul în care conexiunile dintre neuroni pot contribui la consolidarea unei alegeri. Cum ia creierul decizii?

Studiul despre cum ia creierul decizii, realizat pe șoareci și condus de neurocercetătorii de la Harvard Medical School (HMS, din SUA), este primul care combină analizele structurale, funcționale și comportamentale pentru a explora modul în care conexiunile de la neuron la neuron susțin luarea deciziilor.

Descoperirile au fost publicate în revista Nature.

Cum ia creierul decizii?

„Modul în care creierul este organizat pentru a ajuta la luarea deciziilor este o întrebare mare și fundamentală, iar circuitul neural (modul în care neuroni sunt conectați unii la alții) în zonele creierului care sunt importante pentru luarea deciziilor nu este bine înțeles”, a declarat Wei-Chung Allen Lee, profesor asociat de neurobiologie la Institutul Blavatnik de la HMS și profesor de neurologie la Boston Children’s Hospital. Lee este coautor senior al studiului, alături de Christopher Harvey, profesor de neurobiologie la HMS, și Stefano Panzeri, profesor la Centrul Medical Universitar Hamburg-Eppendorf (Germania).

În cadrul cercetării, șoarecilor li s-a dat sarcina de a alege calea spre o recompensă într-un labirint. Cercetătorii au descoperit că decizia șoarecelui de a merge la stânga sau la dreapta a activat grupuri secvențiale de neuroni, culminând cu suprimarea neuronilor legați de alegerea opusă.

Aceste conexiuni specifice dintre grupurile de neuroni pot contribui la modelarea deciziilor prin blocarea căilor neuronale pentru opțiunile alternative, a explicat Lee.

Cum a apărut ideea acestui studiu?

O întâlnire întâmplătoare pe o bancă din afara clădirii în timpul unui exercițiu de evacuare în caz de incendiu i-a condus pe Harvey și pe Lee să realizeze natura complementară a muncii lor. În acea zi, ei au stabilit o colaborare care a dus la noul proiect, scrie EurekAlert.

Laboratorul lui Harvey folosește șoareci pentru a studia aspectele comportamentale și funcționale ale luării deciziilor. Experimentele tipice implică plasarea unui șoarece într-un labirint de realitate virtuală și înregistrarea activității neuronale în timp ce acesta ia decizii. Astfel de experimente au arătat că seturi distincte, dar împletite, de neuroni se activează atunci când un animal alege să meargă la stânga sau la dreapta.

Lee lucrează într-un nou domeniu al neuroștiinței numit conectomică, care își propune să cartografieze cuprinzător conexiunile dintre neuronii din creier. Scopul, spune el, este de a descoperi „care neuroni comunică între ei și cum sunt organizați neuronii în rețele”.

Prin combinarea expertizei lor, Harvey și Lee au putut să aprofundeze diferitele tipuri de neuroni implicați în luarea deciziilor și modul în care acești neuroni sunt conectați.

Cercetătorii au aflat cum ia creierul decizii plasând șoareci într-un labirint

Noul studiu s-a concentrat pe o regiune a creierului numită cortexul parietal posterior, ceea ce Lee descrie ca un „hub integrator” care primește și procesează informații adunate de mai multe simțuri pentru a ajuta animalele să ia decizii.

„Ne-a interesat să înțelegem cum apare dinamica neurală în această zonă a creierului, care este importantă pentru luarea deciziilor în navigare. Căutăm reguli de conectivitate, principii simple care oferă o bază pentru computațiile creierului în luarea deciziilor”, a spus Lee.

Laboratorul lui Harvey a înregistrat activitatea neurală în timp ce șoarecii alergau într-un labirint în formă de T în realitate virtuală. Un semnal, care avea loc cu câteva secunde înainte, le indica șoarecilor dacă o recompensă va fi în brațul stâng sau în cel drept al literei T. Laboratorul lui Lee a folosit microscoape puternice pentru a cartografia conexiunile structurale dintre aceiași neuroni înregistrați în timpul sarcinii cu labirintul.

Două tipuri de neuroni

Prin combinarea modalităților, cercetătorii au distins neuronii excitatori (cei care activează alte celule) de neuronii inhibitori (care suprimă alte celule). Oamenii de știință au descoperit că un set specific de neuroni excitatori se activa atunci când un șoarece decidea să se întoarcă la dreapta, iar acești neuroni de „viraj la dreapta” activau un set de neuroni inhibitori care reduceau activitatea în neuronii de „viraj la stânga”.

„Pe măsură ce animalul exprimă o alegere, conectivitatea circuitului neuronal poate contribui la stabilizarea acelei alegeri prin suprimarea altor alegeri. Acesta ar putea fi un mecanism care ajută un animal să-și mențină o decizie și să prevină ‘schimbările de opinie’”, a spus Lee.

Descoperirile trebuie confirmate și în cazul oamenilor, deși Lee se așteaptă la o anumită conservare între specii.

Cercetătorii văd multe direcții pentru cercetările viitoare. Una dintre ele este explorarea conexiunilor dintre neuronii implicați în luarea deciziilor din alte regiuni ale creierului.

„Noi am folosit aceste tehnici experimentale combinate pentru a descoperi o regulă de conectivitate, iar acum vrem să găsim altele”, a spus Lee.

Vă recomandăm să citiți și:

Erecțiile regulate ar putea fi vitale pentru funcția erectilă

Aromele ar putea ajuta persoanele afectate de depresie

Fumatul are efecte pe termen lung asupra sistemului imunitar

Patru din cinci oameni testați, contaminați cu un pesticid toxic

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Un obicei simplu și surprinzător ar putea să îmbunătățească relațiile de cuplu
Un obicei simplu și surprinzător ar putea să îmbunătățească relațiile de cuplu
Egiptenii antici sacrificau slujitorii faraonilor pentru a-i servi și în viața de apoi
Egiptenii antici sacrificau slujitorii faraonilor pentru a-i servi și în viața de apoi
Animalele ar fi evoluat cu 200 de milioane de ani mai devreme decât credeam, indică noi fosile
Animalele ar fi evoluat cu 200 de milioane de ani mai devreme decât credeam, indică noi fosile
Fisticul ar putea fi un aliat natural pentru un somn odihnitor, indică un nou studiu
Fisticul ar putea fi un aliat natural pentru un somn odihnitor, indică un nou studiu
Axa Pământului s-a deplasat de patru ori în ultimii 320 de milioane de ani, inclusiv în era dinozaurilor
Axa Pământului s-a deplasat de patru ori în ultimii 320 de milioane de ani, inclusiv în era dinozaurilor
Cât de repede îți îmbătrânește creierul? Bacteriile din intestin ar putea deține răspunsul
Cât de repede îți îmbătrânește creierul? Bacteriile din intestin ar putea deține răspunsul
Ecranele ne fură prietenii, somnul și sportul. Care este concluzia desprinsă din 121 de studii?
Ecranele ne fură prietenii, somnul și sportul. Care este concluzia desprinsă din 121 de studii?
Cum ar putea fi salvați coralii de temperaturile extreme
Cum ar putea fi salvați coralii de temperaturile extreme
Un experiment cu copaci început în urmă cu peste 3 decenii încă oferă informații utile
Un experiment cu copaci început în urmă cu peste 3 decenii încă oferă informații utile
O țară are atât de puțini copii încât își închide școlile. Se întâmplă în Europa
O țară are atât de puțini copii încât își închide școlile. Se întâmplă în Europa
Bolile care nu vor să dispară, în ciuda progreselor din medicină
Bolile care nu vor să dispară, în ciuda progreselor din medicină
Mecanismul prin care celulele ombilicale pot opri cancerul
Mecanismul prin care celulele ombilicale pot opri cancerul
La ce să fii atent ca să nu confunzi depresia cu îmbătrânirea?
La ce să fii atent ca să nu confunzi depresia cu îmbătrânirea?
Astronomii raportează primele emisii radio localizate direct pe o exoplanetă. De ce nu provin de la extratereștri
Astronomii raportează primele emisii radio localizate direct pe o exoplanetă. De ce nu provin de la extratereștri
O nouă specie de pinguin a fost descrisă după mai bine de un secol
O nouă specie de pinguin a fost descrisă după mai bine de un secol
De ce unii japonezi rămân activi chiar și după 80 sau 90 de ani
De ce unii japonezi rămân activi chiar și după 80 sau 90 de ani
Cum arată testul de 30 de secunde care poate oferi indicii despre starea de sănătate
Cum arată testul de 30 de secunde care poate oferi indicii despre starea de sănătate
Astronomii au recreat „supa” primordială a Big Bangului și au descoperit un rezultat neașteptat
Astronomii au recreat „supa” primordială a Big Bangului și au descoperit un rezultat neașteptat