Oamenii transmit mai multe virusuri animalelor decât invers

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Oamenii transmit mai multe virusuri la animalele domestice și sălbatice decât contractează de la acestea, conform unei noi analize majore a genomurilor virale, realizată de cercetătorii de la UCL (Anglia).

Pentru noul studiu publicat în revista Nature Ecology & Evolution, echipa a analizat toate secvențele genomice virale disponibile publicului pentru a reconstrui de unde au sărit virusurile de la o gazdă la alta și au infectat alte specii de vertebrate.

• Un telescop de buzunar cu raze X ar putea descifra chimia ascunsă a Lunii
• Cometa interstelară 3I/ATLAS dezvăluie o chimie bizară dincolo de Sistemul Solar

Cele mai multe boli infecțioase emergente și re-emergente sunt cauzate de virusuri care circulă în animale. Atunci când aceste virusuri trec de la animale la oameni, într-un proces cunoscut sub numele de zoonoză, ele pot provoca epidemii și pandemii precum Ebola, gripă sau COVID-19. Având în vedere impactul enorm al bolilor zoonotice asupra sănătății publice, oamenii au fost în general considerați ca fiind un rezervor pentru virusuri, în loc de o sursă, iar transmiterea de virusuri de la oameni la animale a primit mult mai puțină atenție.

Oamenii transmit mai multe virusuri la animale decât ne transmit acestea nouă

Pentru studiu, echipa de cercetare a dezvoltat și a aplicat instrumente metodologice pentru a analiza aproape 12 milioane de genomuri virale care au fost depuse în bazele de date publice până în prezent. Folosind aceste date, au reconstruit istoriile evolutive și săriturile de la gazdă la gazdă ale virusurilor din 32 de familii virale și au căutat părțile genomului viral care au suferit mutații în timpul săriturilor de la o gazdă la alta, scrie Eurek Alert.

Cercetătorii au descoperit că oamenii transmit mai multe virusuri animalelor, de aproximativ două ori mai multe sărituri de la o gazdă la alta fiind inferate a fi de la oameni la alte animale (cunoscute sub numele de antroponoză) decât invers. Acest model a fost consistent în majoritatea familiilor virale luate în considerare. În plus, oamenii de știință au descoperit și mai multe sărituri de la animal la animal, care nu au implicat oamenii.

Lucrarea echipei evidențiază faptul că virusurile umane se răspândesc frecvent de la oameni la animale sălbatice și domestice, fapt în mare parte subestimat.

„Ar trebui să-i considerăm pe oameni doar ca pe un nod într-o vastă rețea de gazde care schimbă în mod constant patogeni, în loc de un rezervor pentru microbi zoonotici”, a declarat coautorul studiului prof. François Balloux, de la Institutul de Genetică UCL.

„Prin supravegherea și monitorizarea transmiterii virusurilor între animale și oameni, în ambele direcții, putem înțelege mai bine evoluția virală și să fim mai bine pregătiți pentru viitoarele izbucniri și epidemii de boli noi, contribuind totodată și la eforturile de conservare”, a adăugat el.

Cum se transmit virusurile?

Descoperirile arată, de asemenea, că, în medie, săriturile de la o gazdă la alta sunt asociate cu o creștere a schimbărilor genetice sau a mutațiilor în virusuri, în raport cu evoluția lor continuă alături de o singură specie gazdă, reflectând modul în care virusurile trebuie să se adapteze pentru a exploata mai bine noile lor gazde.

În plus, virusurile care infectează deja multe animale diferite arată semnale mai slabe ale acestui proces de adaptare, sugerând că virusurile cu gazde potențiale multiple pot avea trăsături care le fac mai capabile să infecteze o gamă diversă de gazde, în timp ce alte virusuri pot necesita adaptări mai extinse pentru a infecta o nouă specie gazdă.

„Atunci când animalele se infectează cu virusuri de la oameni, acest lucru poate nu numai să le afecteze pe animale și să reprezinte o amenințare pentru conservarea speciei, dar poate cauza și noi probleme pentru oameni prin afectarea securității alimentare dacă trebuie să fie omorât un număr mare de animale pentru a preveni o epidemie, așa cum s-a întâmplat în ultimii ani cu tulpina de gripă aviara H5N1”, a declarat autorul principal al studiului, doctorandul Cedric Tan, de la Institutul de Genetică UCL și Institutul Francis Crick (Anglia).

„În plus, dacă un virus purtat de oameni infectează o nouă specie animală, virusul ar putea să continue să prospere chiar și dacă este eradicat din rândul oamenilor sau chiar să evolueze noi adaptări înainte de a infecta din nou oamenii”, continuă el.

„Înțelegerea modului și motivului pentru care evoluează virusurile pentru a sări la diferite gazde în întregul arbore al vieții ne poate ajuta să înțelegem cum apar noi boli virale la oameni și animale”, a completat Tan.

Ce putem înțelege din faptul că oamenii transmit mai multe virusuri animalelor?

Intrarea în celulă este în general văzută drept primul pas pentru ca un virus să infecteze o gazdă. Cu toate acestea, echipa a constatat că multe dintre adaptările asociate cu săriturile de la o gazdă la alta nu au fost găsite în proteinele virale care le permit să se atașeze și să intre în celulele gazdă, ceea ce indică faptul că adaptarea gazdă-virus este un proces complex care încă nu a fost înțeles pe deplin.

„Cercetarea noastră a fost posibilă numai datorită numeroaselor echipe de cercetare care au împărtășit în mod deschis datele lor prin bazele de date publice. Provocarea principală, în continuare, este să integrăm cunoștințele și instrumentele din diverse discipline, cum ar fi genomica, epidemiologia și ecologia, pentru a îmbunătăți înțelegerea noastră despre salturile de la o gazdă la alta”, a concluzionat coautoarea dr. Lucy van Dorp, de la Institutul de Genetică UCL.

Vă recomandăm să citiți și:

Un rinichi de porc modificat genetic a fost transplantat pentru prima dată la un om

Oamenii de știință au descoperit că sistemul imunitar al ficatului poate să mănânce „colesterolul rău”

Presiunea ridicată la duș poate ajuta oamenii să economisească apă, sugerează un studiu

Cercetătorii au descoperit cum să creeze cromozomi umani artificiali