Meditația chiar ameliorează durerea, arată scanările cerebrale

Noi cercetări sugerează că meditația activează canale distincte în creier implicate în percepția durerii, în timp ce intervențiile placebo nu declanșează același răspuns.

Meditația se referă la practica străveche de a atrage atenția asupra momentului prezent fără a judeca – de exemplu, renunțând la gândurile de a părea prost sau de a face ceva greșit. Noi cercetări arată că această practică activează anumite linii de comunicare, sau căi între celulele creierului, care pot reduce percepția durerii.

• Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
• Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul

Aceste constatări recente, publicate în revista Biological Psychiatry, au fost obținute de la persoane sănătoase care au fost expuse la un stimul scurt și dureros și care au folosit apoi diferite metode pentru a atenua durerea.

Dacă aceleași rezultate apar la pacienții cu durere cronică, meditația ar putea fi o opțiune promițătoare de terapie activă, susțin autorii studiului.

„Milioane de oameni trăiesc cu durere cronică în fiecare zi și este posibil ca acești oameni să poată face mai mult pentru a-și reduce durerea și a-și îmbunătăți calitatea vieții decât am înțeles până acum”, a declarat Fadel Zeidan, coautor al studiului și profesor de anesteziologie la Universitatea din California, San Diego.

Meditația activează căi distincte în creier

Meditația a fost utilizată de milenii în diverse culturi pentru ameliorarea durerii. Cu toate acestea, oamenii de știință s-au întrebat dacă unele dintre presupusele sale efecte de ameliorare a durerii nu provin de fapt din efectul placebo. Acest fenomen îi face pe oameni să perceapă că simptomele lor s-au îmbunătățit, chiar dacă au primit un tratament inactiv care nu le tratează în mod direct afecțiunea.

În noul studiu, Zeidan și colegii săi au conceput o serie de experimente pentru a afla mai multe despre modul în care meditația afectează percepția oamenilor asupra durerii.

Ei au recrutat 115 voluntari sănătoși și le-au cerut să se supună uneia dintre cele patru intervenții. Un grup a întreprins meditație mindfulness ghidată, condusă de instructori experimentați. Un alt grup a participat la o meditație mindfulness „falsă”, care a implicat doar respirația profundă și niciun indiciu pentru a se acorda la respirațiile lor. Un al treilea grup a aplicat o cremă placebo – și anume, vaselină – pe picioare și li s-a spus că are efecte de ameliorare a durerii, în timp ce grupul rămas a ascultat doar o carte audio.

Echipa a organizat sesiuni inițiale de instruire pentru a-i obișnui pe oameni cu configurația experimentală și pentru a-i învăța metodele de meditație. Apoi au început să colecteze date utilizând imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI), care urmărește fluxul de sânge prin creier pentru a determina care zone sunt cele mai active la un moment dat.

Cu permisiunea participanților, cercetătorii au aplicat o sondă foarte fierbinte la aproximativ 49 de grade Celsius pe partea din spate a picioarelor acestora în timp ce se aflau în scaner. Ei au scanat creierul participanților înainte și după intervenții, urmărind schimbările în activitate.

Meditația, utilizată de milenii în diverse culturi pentru ameliorarea durerii

De fiecare dată când a fost aplicată sonda, participanții au evaluat, de asemenea, durerea pe care au simțit-o pe o scară de la 0 (însemnând „nicio durere”) la 10 („cea mai mare durere imaginabilă”). În general, cercetătorii au constatat că grupul care a practicat meditația mindfulness a raportat reduceri semnificativ mai mari ale intensității durerii decât cei care au făcut celelalte intervenții.

Meditația a produs reduceri semnificativ mai mari ale activității cerebrale asociate cu percepția durerii și experiențele emoționale ale durerii decât celelalte intervenții. Aceste modele de activitate cerebrală – cunoscute sub numele de semnătura durerii neurologice (NPS) și semnătura durerii afective negative (NAPS) – au fost stabilite în studii anterioare privind percepția durerii.

Cu alte cuvinte, scanările cerebrale au confirmat ceea ce rapoartele de durere ale participanților au sugerat – că meditația mindfulness tratează în mod activ durerea.

Pe de altă parte, vaselina a schimbat doar activitatea așa-numitei căi Stimulus Intensity Independent Pain Signature-1 (SIIPS-1). Pe baza cercetărilor anterioare, această cale este implicată în stabilirea așteptărilor noastre de ameliorare a durerii în urma unui anumit tratament. Acest lucru poate apoi modela modul în care percepem durerea.

Această constatare sugerează că meditația mindfulness implică părți diferite ale creierului decât efectul placebo și că aceasta reduce în mod direct activitatea cerebrală care în mod normal stimulează sentimentele de durere, scrie LiveScience.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Meditația poate îmbunătăți flora intestinală și sistemul imunitar

O femeie a fost tratată cu ceai de plante și meditație după ce i s-a extirpat o aluniță

Ştiinţa confirmă: meditaţia poate ajuta împotriva anxietăţii şi poate reda sănătatea cardiovasculară

Meditaţia poate îmbunătăţi funcţionarea sistemului imunitar