Home » Știință » SUA au creat cel mai puternic material de armură de până acum

SUA au creat cel mai puternic material de armură de până acum

SUA au creat cel mai puternic material de armură de până acum
Foto: Mark Seniw/Center for Regenerative Nanomedicine/Northwestern University via Eurek Alert
Publicat: 17.01.2025

O echipă de cercetători condusă de Universitatea Northwestern (SUA) a dezvoltat cel mai puternic material de armură făcut vreodată. Acesta este primul material bidimensional mecanic interconectat, cu o mare flexibilitate și rezistență. Acest material ar putea fi utilizat în viitor pentru a dezvolta armuri ușoare dar de înaltă performanță și alte materiale rezistente.

În anii 1980, Fraser Stoddart, pe atunci chimist la Universitatea Northwestern, a introdus pentru prima dată conceptul de legături mecanice. Stoddart a extins ulterior rolul acestor legături în cadrul unor mașinării moleculare, care permit funcții precum comutarea, rotirea , contractarea și extinderea în mai multe moduri, folosind aceste legături pentru a dezvolta structuri interconectate, ceea ce i-a adus Premiul Nobel în 2016.

Cercetătorii au lucrat zeci de ani la dezvoltarea moleculelor mecanic interconectate cu polimeri, însă nu au reușit până acum.

Cel mai puternic material de armură a fost creat în laboratoarele Universității Northwestern

„În chimia organică, este destul de simplu să formezi așa-numitele ‘inele de dimensiuni medii’ care au între 5 și 8 atomi, dar aceste inele sunt prea mici pentru a introduce o altă moleculă prin ele”, a explicat William Dichtel, profesor de chimie la Universitatea Northwestern, pentru Interesting Engineering.

„În lucrarea noastră, se formează inele noi la fiecare unitate repetitivă din structura 2D, care sunt de 40 de atomi”, a adăugat Dichtel. Acest lucru a fost realizat printr-o abordare inovatoare care a pus sub semnul întrebării presupunerile anterioare despre cum reacționează moleculele.

Madison Bardot, doctorandă în laboratorul lui Dichtel, a dezvoltat un proces inovator folosind monomeri în formă de X ca elemente de construcție și dispunându-i într-o structură cristalină extrem de ordonată. Apoi a folosit o altă moleculă pentru a crea legături între moleculele cristalului.

Materialul rezultat constă din straturi de foi polimerice bidimensionale (2D) unde capetele monomerilor în formă de X sunt interconectate cu capetele altor monomeri în formă de X, iar alți monomeri sunt introduși între spațiile dintre aceștia. La un loc, materialul conține 100 de trilioane de legături mecanice pe centimetru pătrat, cea mai mare densitate realizată vreodată.

Un material cu potențial ridicat

Interesant este că echipa a descoperit și că dizolvarea polimerului într-o soluție le permite monomerilor interconectați să se desprindă unii de alții, ceea ce face posibilă manipularea foilor individuale. „Multe substanțe cristaline sunt fragile, dar polimerul nostru are o structură regulată și ordonată, totuși este foarte flexibil, deoarece fiecare legătură mecanică are un pic de spațiu pentru a se mișca”, a explicat Dichtel.

„Atunci când se aplică o forță ușoară asupra polimerului, acesta devine extrem de flexibil, dar dacă se aplică mai multă forță, materialul devine mai rigid, deoarece legăturile mecanice se întind local până la limitele lor. Această proprietate se numește ‘întărire prin tensiune’ și este de mare interes pentru materiale ductile și mecanic rezistente”, a continuat omul de știință.

Dincolo de proprietățile mecanice, arhitectura polimerică are caracteristici interesante care pot fi explorate pentru noi aplicații. Colaboratorii lui Dichtel de la Universitatea Duke (SUA) au adăugat acest polimer nou dezvoltat la Ultem, o fibră din aceeași familie cu Kevlarul, dar care poate rezista la temperaturi extreme și expunere chimică. Folosind doar 2,5% din polimer, s-a crescut enorm rezistența și durabilitatea materialului. Acest lucru ar putea fi folosit pentru a fabrica cel mai puternic material de armură creat vreodată sau protecție balistică.

Deși polimerii care conțin legături mecanice au fost sintetizați anterior la scară mică, această abordare a ajutat echipa lui Dichtel să obțină jumătate de kilogram de material. Acest lucru arată că abordarea este foarte scalabilă.

„Poate cel mai provocator aspect a fost să demonstrăm că într-adevăr avem structura mecanic interconectată propusă; a fost nevoie de o echipă cu expertiză diversă, de chimiști, microscopiști și ingineri pentru a descoperi cum să facem materialele și apoi cum să le studiem efectiv”, a adăugat Dichtel.

Descoperirile au fost publicate în revista Science.

Vă recomandăm să citiți și:

Oamenii de știință au dezvoltat tatuaje electronice temporare care pot măsura activitatea cerebrală

Primele observații cu o cvasiparticulă care are masă doar atunci când se deplasează într-o anumită direcție

Large Hadron Collider a găsit prima dovadă pentru cea mai grea particulă de antimaterie

Un experiment de peste 10 ani a dezvăluit cum arată la interior neutronii

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Record mondial la concertul rapperului american Pitbull de la Londra
Record mondial la concertul rapperului american Pitbull de la Londra
Unul dintre cele mai vechi cinematografe din Spania a fost transformat în hotel
Unul dintre cele mai vechi cinematografe din Spania a fost transformat în hotel
De ce exercițiile fizice inversează îmbătrânirea musculară?
De ce exercițiile fizice inversează îmbătrânirea musculară?
Kurt Lewin, psihologul care a arătat că mediul modelează comportamentul la fel de mult ca personalitatea
Kurt Lewin, psihologul care a arătat că mediul modelează comportamentul la fel de mult ca personalitatea
Oamenii de știință au creat cea mai realistă celulă artificială de laborator
Oamenii de știință au creat cea mai realistă celulă artificială de laborator
O singură modificare minusculă ar putea explica cum trec virusurile de la lilieci la oameni
O singură modificare minusculă ar putea explica cum trec virusurile de la lilieci la oameni
Acidificarea oceanelor ar putea micșora creierul calamarilor cu aproape 50%
Acidificarea oceanelor ar putea micșora creierul calamarilor cu aproape 50%
Cinci oameni acuzați pe nedrept care au schimbat istoria justiției. Cazurile care au obligat sistemul să se reformeze
Cinci oameni acuzați pe nedrept care au schimbat istoria justiției. Cazurile care au obligat sistemul să se reformeze
Noi speranțe pentru viața extraterestră! Ce au descoperit astronomii la 48,5 ani-lumină de Pământ?
Noi speranțe pentru viața extraterestră! Ce au descoperit astronomii la 48,5 ani-lumină de Pământ?
Fizicienii au creat un „mini-univers” în care timpul a apărut de unul singur
Fizicienii au creat un „mini-univers” în care timpul a apărut de unul singur
Ce se întâmplă dacă miroși ciocolată înainte să faci exerciții fizice pentru picioare?
Ce se întâmplă dacă miroși ciocolată înainte să faci exerciții fizice pentru picioare?
Ce ar putea dezvălui lacrimile despre creierul tău?
Ce ar putea dezvălui lacrimile despre creierul tău?
Cum a apărut literatura din Statele Unite? De la miturile populațiilor indigene la Hemingway și Toni Morrison
Cum a apărut literatura din Statele Unite? De la miturile populațiilor indigene la Hemingway și Toni Morrison
Concentrații record de aur au fost descoperite pe fundul mării în Japonia
Concentrații record de aur au fost descoperite pe fundul mării în Japonia
Război total între două dintre cele mai mari companii tech din lume
Război total între două dintre cele mai mari companii tech din lume
Tentativele de asasinat asupra lui Donald Trump schimbă protocoalele la Casa Albă
Tentativele de asasinat asupra lui Donald Trump schimbă protocoalele la Casa Albă
De ce aplicațiile care monitorizează somnul nu sunt chiar atât de bune pe cât credem?
De ce aplicațiile care monitorizează somnul nu sunt chiar atât de bune pe cât credem?
Românul care a rescris istoria matematicii la numai 26 de ani
Românul care a rescris istoria matematicii la numai 26 de ani