Planta Bacopa, cel mai nou leac pentru memorie. Cât de eficientă este de fapt?

James Goodwin, profesor de fiziologia îmbătrânirii la Loughborough University (Anglia), a observat promovarea de care se bucură recent planta Bacopa și a hotărât să analizeze dovezile pentru eficacitatea acesteia în ceea ce privește îmbunătățirea memoriei.

„Pe măsură ce am înaintat în vârstă și am resimțit capriciile declinului memoriei, m-am surprins deseori reflectând la posibilitatea unui remediu miraculos care să o întinerească. Ca și cum universul mi-ar fi ascultat gândurile, mai multe rapoarte științifice au început să apară simultan în presă, evidențiind o soluție la care nu mă gândisem niciodată”, spune prof. Goodwin.

• ADHD în viața de zi cu zi: ce îngreunează concentrarea și ce ajută, concret
• Cele mai consumate băuturi din lume au un efect crucial pentru sănătatea oaselor noastre

O avalanșă de articole din The Times of India, MSN, New York Post și altele au adus în prim-plan planta bacopa, sau, în denumirea sa completă, Bacopa monnieri, o floare acvatică. Această explozie mediatică a generat un val de interes: 2.000 de căutări lunare pe Google și o medie săptămânală de 13.000 de vizualizări pe TikTok.

O nouă plantă este intens promovată ca supliment pentru memorie

Care este motivul acestei popularități globale? Un studiu care a concluzionat că ingestia de bacopa îmbunătățește semnificativ memoria și funcțiile cognitive (concentrare, vigilență, raționament și flexibilitate mintală).

Toate tipurile de memorie au fost îmbunătățite: memoria pe termen scurt (verbală și spațială), memoria de lucru și memoria episodică (amintirea evenimentelor cotidiene).

Cercetătorii au raportat și alte beneficii pentru sănătatea creierului. Nivelurile de anxietate și de cortizol din sânge au fost reduse semnificativ, iar calitatea somnului și nivelul de BDNF au fost îmbunătățite prin administrarea unui supliment de bacopa. (BDNF este o proteină naturală produsă în creier, care stimulează formarea de noi celule cerebrale pe parcursul întregii vieți.)

„Dar cu o floare nu se face primăvară. Iar un studiu, de unul singur, nu ar trebui să fie considerat o lege absolută. Curios să aflu mai multe, am început să sap mai adânc. Căutările mele m-au dus la o sursă surprinzătoare: medicina ayurvedică”, spune cercetătorul.

Ce spune știința despre planta bacopa?

De mii de ani, acest sistem tradițional indian de medicină susține beneficiile date de planta bacopa. Aceasta este considerată un „medhya rasayana”, o clasă de plante despre care se crede că îmbunătățesc sănătatea mintală, memoria și intelectul, favorizând totodată longevitatea și regenerarea.

De-a lungul secolelor, milioane de oameni au folosit bacopa pentru beneficii legate de sănătatea mintală. Totuși, istoria și tradiția ne pot învăța multe lucruri, dar nu toate sunt adevărate. Ce spun dovezile științifice?

Unul dintre primele studii privind efectele bacopa a fost publicat în 2008. De-a lungul anilor, au apărut mai multe cercetări favorabile utilizării acestei plante, dar rezultatele sunt mixte. Majoritatea studiilor, multe dintre ele realizate prin metoda „standardul de aur”, adică un studiu controlat randomizat, indică faptul că planta bacopa îmbunătățește memoria și reduce anxietatea. Și există o explicație biologică.

Extractul de bacopa conține numeroase substanțe active, numite „bacozide”, care au, printre altele, efecte antioxidante, antiinflamatorii și anxiolitice (de reducere a anxietății).

Însă nu toate studiile confirmă aceste efecte. De exemplu, în 2021, o analiză a cercetărilor despre bacopa a arătat că există doar un număr limitat de studii (șase până în acel moment) care susțin efectele acestei plante asupra memoriei și a protecției creierului.

Este planta bacopa sigură?

Profesorul Goodwin a căutat răspunsul la Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA). Dacă ar exista probleme legate de siguranță și efecte secundare, FDA ar trebui să fie la curent. Rezultatul: FDA nu a aprobat bacopa ca medicament și, prin urmare, nu a emis nicio declarație privind siguranța sau eficacitatea sa.

Totuși, modul în care este comercializat un supliment poate determina FDA să îl clasifice drept medicament. De exemplu, în 2024, o companie din SUA care vindea produse veterinare a fost sancționată pentru că sugera că un supliment poate trata crizele epileptice la câini.

FDA are autoritatea de a investiga, cenzura sau amenda fără limită orice companie care susține că un supliment are efecte similare unui medicament, prin faptul că ar putea preveni, trata sau vindeca o boală.

Este o linie extrem de fină. De exemplu, afirmații de marketing precum „ajută la controlul tensiunii arteriale” pot atrage o investigație federală în SUA. O companie din Houston, Texas, care făcea afirmații medicale despre bacopa, a primit un avertisment din partea FDA, având 15 zile la dispoziție pentru a-și modifica materialele promoționale, altfel riscând amenzi.

FDA precizează clar: „Suplimentele alimentare sunt reglementate de FDA ca alimente, nu ca medicamente. Cu toate acestea, multe suplimente conțin ingrediente cu efecte biologice puternice, care pot interacționa cu medicamentele sau condițiile medicale preexistente.”

În cazul bacopa, se știe că inhibă un neurotransmițător esențial, acetilcolina, și poate interfera cu medicamentele colinergice utilizate pentru tratarea demenței, a glaucomului sau a retenției urinare. Deși este considerată în general sigură pentru majoritatea oamenilor, utilizarea bacopa este contraindicată în cazul problemelor tiroidiene, a astmului, a BPOC (bronhopneumopatie obstructivă cronică), a afecțiunilor gastrointestinale severe sau în timpul sarcinii, subliniază Science Alert.

Concluzia

„Așadar, ce concluzie putem trage? Nu tot ce strălucește este aur. Iar înțelepciunea străveche nu este întotdeauna infailibilă”, spune omul de știință.

Faptul că bacopa este în centrul atenției în presă nu o face automat eficientă sau sigură.

Morala este simplă: înainte de a cheltui bani pe un produs care devine brusc popular, este esențial să te oprești, să citești, să cercetezi, să gândești și abia apoi să iei o decizie bazată pe dovezi reale.

Vă recomandăm să citiți și:

Semnele bolii Alzheimer s-ar putea ascunde în somnul REM

Socializarea poate întârzia apariția demenței cu cinci ani, relevă un studiu

Test de cultură generală. Măslinele sunt fructe sau legume?

Cât de adevărat este că oamenii își „reînnoiesc” corpul la fiecare 7 ani?