Cât de eficiente sunt terapiile anti-îmbătrânire?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

La spitalul de cercetare pentru copii din Memphis, SUA, este în curs de desfășurare un studiu clinic neobișnuit care, dacă va avea succes, ar putea avea contribuție în domeniul vast al bolilor cronice legate de vârstă.

La prima vedere, supraviețuitorii cancerului în copilărie pot părea o populație neobișnuită pentru studiul îmbătrânirii, dar, după cum explică Greg Armstrong, cercetător al studiului privind supraviețuirea cancerului în copilărie, știm acum că aceștia reprezintă un grup de persoane care îmbătrânesc neobișnuit de repede.

Deși chimioterapiile și radioterapiile moderne au devenit din ce în ce mai eficiente în vindecarea cancerelor, le vin la pachet cu un preț mare, din cauza impactului acestor tratamente asupra organismului copiilor. Acest impact devine mai evident atunci când aceștia ajung la vârsta adultă.

„Dintre acești copii, 85% vor învinge cancerul, dar este o victorie cu un cost. Știm că acești copii vor avea o durată de viață mai scurtă. Ei mor adesea tineri din cauza unor boli cronice precum bolile de inimă, accidentele vasculare cerebrale sau cancerele secundare care apar mult mai devreme. În urmă cu aproximativ un deceniu, am descoperit că acest lucru se datorează faptului că îmbătrânesc mult mai repede”, spune Armstrong.

Acest lucru se reflectă nu doar în biologia lor, ci și în fragilitatea fizică, potrivit The Guardian.

Atunci când Kirsten Ness, fizioterapeut și epidemiolog, a evaluat un grup de supraviețuitori ai cancerului în copilărie cu vârste cuprinse între 24 și 41 de ani, a observat că, în ceea ce privește funcția cardiacă, flexibilitatea, capacitatea respiratorie și amplitudinea mișcărilor, aceștia semănau cu oameni cu zeci de ani mai în vârstă.

Studiu cu medicamente anti-îmbătrânire

„Am arătat că, la 30 de ani, au o fragilitate care seamănă cu cea a oamenilor de 70-80 de ani, iar aceasta se agravează în timp”, spune Ness.

În ultimul deceniu, a crescut constant interesul pentru o clasă de medicamente cunoscute sub denumirea de senolitice, numite astfel deoarece s-a demonstrat că sunt capabile să elimine celulele senescente la șoareci prin dezactivarea anumitor căi, determinându-le să se autodistrugă. Unul dintre cele mai bine studiate senolitice este de fapt un medicament de chimioterapie numit dasatinib, în timp ce altele includ substanțele chimice naturale quercetin și fisetin, care se găsesc în diferite fructe și legume.

Acum, Armstrong conduce un studiu cu 50-60 de supraviețuitori ai cancerului în copilărie care deja prezintă semne de fragilitate, dar și markeri sanguini care indică o cantitate semnificativă de senescență.

În vârstă de aproximativ 40 de ani, participanții vor primi doze orale fie de dasatinib și quercetină, fie de fisetină, pentru a afla dacă acestea le pot îmbunătăți funcția fizică pe parcursul a șase luni. Aceste persoane vor fi apoi urmărite la fiecare cinci ani pentru a evalua dacă acest tratament poate contribui la prelungirea speranței lor de viață.

Pe baza a zeci de studii preclinice în care rozătoarele au fost manipulate pentru a dezvolta diverse boli cronice înainte de a fi vindecate, senoliticele încep acum să ajungă la oameni. Datele de până acum sunt limitate, dar sunt în curs de desfășurare studii clinice pentru a vedea dacă dasatinib și quercetina pot modula progresia bolii la pacienții aflați în stadiile incipiente ale bolii Alzheimer, în timp ce aceeași combinație s-a dovedit anterior că ameliorează unele disfuncții fizice la persoanele cu boli pulmonare cronice.

Formula aplicată șoarecilor, acum adaptată pentru oameni

Agențiile guvernamentale olandeze finanțează un studiu în cadrul căruia dasatinib și quercetina vor fi oferite pacienților cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani cu diagnosticul de boală hepatică grasă non-alcoolică, o boală cronică legată de alimentație în care se consideră că celulele senescente provoacă fibroză sau cicatrizare în întregul organ, afectând capacitatea acestuia de a funcționa. Potrivit lui Stijn Meijnikman, medic gastroenterolog și hepatolog care conduce studiul, speranța este că eliminarea acestor celule va permite ficatului să se repare.

„La șoareci, vezi că dacă scapi de celulele senescente, scapi de fibroză. Așa că încercăm să vedem indicații în acest sens la oameni. Este un studiu foarte scurt, dar sperăm că o scurtă întrerupere a căilor care permit celulelor senescente să persiste le va permite să fie curățate de sistemul imunitar”, spune Meijnikman.

Comunitatea oamenilor de știință și a investitorilor din domeniul longevității este intrigată și își dorește să afle dacă aceste medicamente pot contribui în cele din urmă la inversarea unora dintre semnele îmbătrânirii la mijlocul și la sfârșitul vieții și poate chiar la prelungirea duratei de viață a oamenilor.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Îmbătrânirea mai rapidă a creierului ar putea fi „moștenită” pe cale maternă

O nouă teorie sugerează că îmbătrânirea ar putea fi reversibilă

Protejarea masei musculare este vitală pentru o îmbătrânire sănătoasă. Iată de ce

Echilibrul poate prezice îmbătrânirea mai bine decât forța sau mersul