De ce este oceanul albastru? Oceanul pare albastru deoarece lumina cu lungime de undă mare (roșu, portocaliu și galben) este absorbită mai puternic de apă decât lumina cu lungime de undă scurtă (albastră). Astfel, atunci când lumina albă a soarelui pătrunde în ocean, în mare parte doar lumina albastră este reflectată înapoi. Același principiu explică și de ce cerul este albastru.
De ce este oceanul albastru? Culoarea oceanului și a cerului sunt legate, dar se produc independent una de cealaltă. În ambele cazuri, absorbția preferențială a luminii cu lungimi de undă mari determină percepția culorii albastre. Totuși, acest efect se observă doar dacă apa este foarte pură; în prezența noroiului, algelor sau a altor impurități, lumina reflectată de aceste particule va domina și va modifica culoarea naturală a apei.
O întrebare comună este de ce apusurile sunt portocalii. Michael Kruger, de la Departamentul de Fizică al Universității din Missouri (SUA), oferă o explicație clarificatoare.
Spre deosebire de ocean, cerul nu este albastru din cauza absorbției luminii, ci datorită unui proces numit „împrăștiere Rayleigh”. Atmosfera împrăștie mai mult lumina cu lungime de undă scurtă (albastră) decât lumina cu lungime de undă lungă (roșie). Astfel, lumina albastră este dispersată în toate direcțiile, făcând ca cerul să apară albastru. Acest efect este cel mai vizibil atunci când particulele care împrăștie lumina sunt mai mici decât lungimea de undă a luminii, cum este cazul moleculelor de azot și oxigen din atmosferă.
În cazul unui apus de soare, lumina trebuie să parcurgă o porțiune mult mai mare din atmosferă decât atunci când soarele este sus pe cer. Pe măsură ce lumina trece printr-un strat atmosferic mai gros, cea mai mare parte din lumina albastră și violetă este împrăștiată în alte direcții și eliminată din fasciculul de lumină care ajunge la ochiul nostru. Ceea ce rămâne este lumina cu lungimi de undă mai mari, adică portocalie și roșie, care îi conferă apusului acea nuanță specifică, scrie Scientific American.
Norii, laptele, zahărul pudră și sarea par albe deoarece particulele responsabile pentru împrăștierea luminii sunt mai mari decât lungimea de undă a luminii vizibile. Spre deosebire de împrăștierea Rayleigh, care favorizează lungimile de undă mai scurte, aici toate culorile sunt împrăștiate în mod egal, rezultând o lumină albă. În cazul laptelui, grăsimile sunt responsabile pentru acest efect, motiv pentru care laptele degresat, care conține mai puține lipide, este mai puțin opac.
Astfel, procesele fizice care determină culoarea oceanului, a cerului și fenomenul apusului sunt diferite, dar toate sunt guvernate de modul în care lumina interacționează cu mediul înconjurător.
Aceasta este cea mai bună fotografie cu atomi
Atunci când asteroizii lovesc Pământul, un material mai dur decât diamantele se formează
Studenții englezi au stabilit un nou record mondial de levitare a unui balon de săpun
Cercetătorii au creat un dispozitiv care transformă gazul de eșapament în electricitate