Test de cultură generală. Este periculos să înoți după ce ai mâncat?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Un mit bine cunoscut susține că este periculos să înoți după ce ai mâncat, cu excepția cazului în care aștepți o perioadă „sigură”, adesea cuprinsă între 30 de minute și două ore. Este acest mit adevărat sau fals?

Este periculos să înoți după ce ai mâncat? Se spune că dacă intri în apă prea repede, poți suferi un spasm la nivelul pilorului (supapa dintre stomac și intestinul subțire), ceea ce ar duce la incapacitatea de a înota și, implicit, la risc de înec.

• Comportamentele toxice din familie pe care mulți oameni nu le recunosc
• Leo Kanner, medicul care a descris pentru prima dată autismul și cum a ajuns lumea să…

Totuși, știința NU susține această idee.

Este periculos să înoți după ce ai mâncat? Care este adevărul?

În realitate, procesul de digestie durează în jur de patru ore, iar în această perioadă o parte din oxigenul și energia organismului sunt direcționate către sistemul digestiv, ceea ce înseamnă că rămâne mai puțină „resursă” pentru mișcare sau pentru eliminarea acidului lactic acumulat în mușchi în timpul efortului. Cu toate acestea, riscul de a suferi o crampă stomacală în timpul înotului este extrem de mic, indiferent de cât de curând ai mâncat, explică Britannica.

Crampele musculare, pe de altă parte, pot apărea, dar sunt rareori periculoase; acestea sunt cel mult incomode.

Cum a apărut mitul?

De fapt, comunitatea medicală a respins de mult timp ideea că mâncatul înainte de înot ar duce la înec. Încă din anii 1950, cercetările medicale au pus sub semnul întrebării orice legătură dintre digestie și pericolul de a te îneca.

De unde vine totuși acest mit și de ce persistă? Una dintre sursele posibile pare a fi primul manual al Cercetașilor Americani, publicat în 1911. Acesta avertiza băieții că înotul imediat după masă va duce cu siguranță la crampe severe.

„Mulți băieți fac greșeala de a intra în apă prea repede după ce au mâncat. Organele digestive sunt ocupate cu procesarea hranei. Dacă sunt brusc solicitate și pentru efort fizic, digestia se oprește, apare congestia, apoi crampe paralizante”, se arăta în manual.

Chiar dacă această explicație pare logică pentru o persoană fără pregătire medicală, studiile moderne au arătat că nu există nicio bază reală pentru această teamă. Mitul, însă, continuă să fie transmis din generație în generație.

Vă recomandăm să citiți și:

Oamenii de știință au dezvoltat, în premieră, medicamente care țintesc o proteină canceroasă „netratabilă” până acum

Jocurile video au un efect neașteptat asupra IQ-ului copiilor, conform unui studiu

Test de cultură generală. De ce avem buric?

Un studiu a descoperit dieta care favorizează o îmbătrânire sănătoasă