Spre deosebire de astronauții misiunilor Apollo, următoarea generație de exploratori selenari va petrece perioade mai lungi pe Lună. Ei vor căuta, de asemenea, să construiască habitate lunare – ceea ce va necesita cantități mari de apă și oxigen.
În ultimii ani, oamenii de știință s-au concentrat pe potențialul polului sudic selenar ca sursă vastă de apă înghețată. Acum, observații noi realizate cu ajutorul radiotelescopului FAST (Five hundred meter Aperture Spherical Telescope) și al noului radar cu dispersie din Sanya (SYISR) aduc informații proaspete despre această regiune.
Descoperirile recente sugerează că gheața de la polul sudic al Lunii este îngropată adânc sub suprafață, ceea ce face ca extracția să fie o provocare serioasă.
Noua cercetare, publicată în Science Bulletin, indică faptul că gheața de la polul sudic al Lunii ar fi fragmentată și dispersată în întreaga regiune. Mai important, este probabil ca aceasta să se afle adânc sub suprafață.
Pentru a ajunge la aceste concluzii, cercetătorii au folosit observații din două observatoare terestre unice. FAST este cel mai mare și mai sensibil radiotelescop cu un singur reflector din lume, în timp ce SYISR este singurul radar fazat funcțional la latitudini joase.
Potrivit unui raport al South China Morning Post, sensibilitatea ridicată a FAST a permis echipei să obțină imagini radar ce acoperă latitudini între 84 și 90 de grade sud, cu o rezoluție de aproximativ 500 metri x 1,2 kilometri, scrie InterestingEngineering.
Cercetătorii au descoperit că gheața reprezintă doar 6% din materialul aflat în primii 10 metri de sol selenar în acea regiune sudică.
În articolul lor, autorii explică faptul că aceste rezultate pot ajuta viitoarele misiuni să selecteze locuri de aselenizare adecvate. De asemenea, pot influența proiectarea bazei de cercetare selenară propuse de China.
Totuși, menționează că analiza este preliminară și este nevoie de cercetări suplimentare, folosind date de la mai multe observatoare, pentru o precizie mai mare.
Oamenii de știință au găsit pentru prima dată dovezi ale existenței apei înghețate la poli selenari în 2018. O echipă condusă de planetologul Shuai Li de la Universitatea din Hawai’i la Mānoa a făcut descoperirea.
Folosind date de la instrumentul Moon Mineralogy Mapper (M3) de pe sonda Chandrayaan-1 a ISRO (India), aceștia au identificat trei semnale distincte care dovedeau fără îndoială prezența gheții de apă pe suprafața Lunii.
Într-un interviu din 2023 pentru Interesting Engineering, Shuai Li a avertizat că extracția acestei resurse vitale nu va fi ușoară. „Dacă colonizarea de către mai multe națiuni va necesita mai mult de 100 de milioane de tone de apă, Luna s-ar putea să nu poată satisface o cerere atât de mare”, a explicat el.
Cantitatea de apă înghețată aflată sub suprafața selenară este un subiect dezbătut încă din 2018. Unii cercetători cred că este foarte redusă – insuficientă pentru a susține o colonie. Alții consideră că există mai multă decât se crede, doar că este ascunsă în craterele întunecate ale Lunii – zone care nu sunt niciodată luminate de Soare și greu de studiat de la sol.
Viitoarea misiune chineză Chang’e-7, programată pentru lansare anul viitor, ar putea oferi clarificări. Aceasta va realiza o investigație in situ asupra disponibilității apei pe Lună. Misiunea va încerca să folosească un rover pentru a determina cantitatea și starea fizică a gheții din polul sudic selenar. De asemenea, speră să aducă noi informații despre originea apei de pe Lună.
Vântul solar ar produce apă pe Lună, dezvăluie un studiu inovator al NASA
53 de ani de la Apollo 16, penultima misiune care a dus omul pe Lună
În urmă cu 12 ani, cel mai mare meteorit observat vreodată lovea Luna