Astronomii care folosesc Telescopul Spațial James Webb (JWST) au examinat din nou marginile îndepărtate ale Sistemului Solar — și au descoperit că, încă o dată, Pluto sfidează așteptările.
Atunci când sonda New Horizons a NASA a survolat Pluto în 2015, a spulberat ideea că planeta pitică este o simplă minge înghețată inactivă, dezvăluind în schimb câmpii de gheață și munți ascuțiți.
Dar una dintre cele mai mari surprize a fost chiar deasupra suprafeței: o ceață albăstruie, stratificată, întinzându-se pe mai mult de 300 de kilometri altitudine — mult mai sus și mai complexă decât anticipaseră oamenii de știință.
Acum, aproape un deceniu mai târziu, noile date de la JWST confirmă că această ceață nu este doar o curiozitate vizuală – ci controlează de fapt climatul lui Pluto.
„Este ceva unic în Sistemul Solar,” a declarat Tanguy Bertrand, astronom la Observatorul din Paris, care a condus analiza. „Este un nou tip de climă, am putea spune.”
Descoperirile, publicate în revista Nature Astronomy, sugerează că dinamici similare ar putea exista și pe alte lumi acoperite de ceață din Sistemul Solar – și chiar oferă indicii despre climatul timpuriu al Pământului.
Această ceață de mare altitudine este compusă din molecule organice complexe, formate prin reacții provocate de lumina solară asupra metanului și azotului.
Ipoteza că această ceață ar putea influența clima lui Pluto a fost propusă pentru prima dată în 2017. Simulările pe calculator au arătat că aceste particule: absorb lumina soarelui în timpul zilei și o eliberează sub formă de energie infraroșie în timpul nopții, ceea ce răcește atmosfera mult mai eficient decât ar face gazele singure.
Această teorie poate explica și de ce stratul superior al atmosferei lui Pluto este de aproximativ minus 203°C — adică cu 30°C mai rece decât se anticipase.
Un obstacol major a fost prezența lunii mari Charon, care orbitează foarte aproape de Pluto. Din această cauză, semnalele termice ale celor două corpuri se suprapuneau în datele telescoapelor.
„Practic, nu puteam distinge care parte a semnalului provenea de la Charon și care de la ceața lui Pluto,” a explicat Bertrand.
În studiul din 2017, cercetătorii preziseseră că ceața lui Pluto ar trebui să strălucească neobișnuit de intens în infraroșu mediu, dar această predicție nu putea fi testată decât cu instrumente viitoare.
Acea oportunitate a venit în 2022, când instrumentele infraroșii extrem de sensibile ale JWST au reușit în sfârșit să separe semnalele celor două corpuri cerești. Iar rezultatele au fost clare: strălucirea infraroșie slabă a ceții lui Pluto s-a potrivit perfect cu predicțiile, scrie LiveScience.
Aceste rezultate deschid posibilitatea ca astfel de climă guvernată de ceață să existe și pe alte lumi, precum: Triton, luna lui Neptun sau Titan , luna lui Saturn.
Chiar și Pământul timpuriu ar putea fi comparabil, spun cercetătorii. Înainte ca oxigenul să transforme cerul planetei noastre, este posibil ca Pământul să fi fost acoperit de o ceață de particule organice — un strat care ar fi putut stabiliza temperaturile și favoriza apariția vieții.
O teorie nebunească despre Pluto tocmai a fost confirmată
Test de cultură generală. Care om de știință a vizitat Pluto?
Pluto va parcurge prima orbită completă de la descoperire în martie 2178
Test de cultură generală. De ce nu consideră cercetătorii că Pluto este planetă?