„Speranța moare ultima” și chiar ne ajută să avem o viață împlinită, arată un studiu

Speranța nu e doar o dorință vagă, este o forță emoțională puternică ce îi dă sens vieții noastre. Iar un nou studiu revoluționar realizat de Universitatea din Missouri (SUA) arată că speranța este cheia unei vieți împlinite și că ar putea fi chiar mai importantă pentru starea de bine decât fericirea sau recunoștința.

Speranța este cheia unei vieți împlinite. Până acum, psihologia a legat speranța de stabilirea obiectivelor și de motivație. Însă o echipă de cercetători condusă de Megan Edwards și Laura King, de la Departamentul de Științe Psihologice din cadrul universității Missouri (Mizzou), vine cu o perspectivă diferită, susținând că speranța este o emoție pozitivă aparte, care contribuie profund la sentimentul că viața are sens.

• Oamenii de știință au creat un spray care oprește sângerarea în mai puțin de o secundă
• Depresia ar putea fi avertismentul timpuriu al creierului pentru boala Parkinson și demență

„Cercetarea noastră schimbă modul în care privim speranța: nu doar ca pe un proces cognitiv legat de atingerea unor scopuri, ci ca pe o experiență emoțională esențială, care îmbogățește sensul vieții. Această înțelegere deschide noi direcții pentru îmbunătățirea sănătății psihice”, a declarat Megan Edwards, doctorandă la Mizzou și în prezent cercetătoare postdoctorală la Universitatea Duke (SUA).

Speranța este cheia unei vieți împlinite. Cum s-a ajuns la această concluzie?

Cercetătorii au analizat datele a peste 2.300 de participanți din medii variate, desfășurând șase studii în care au evaluat emoții precum amuzamentul, mulțumirea, entuziasmul și fericirea. Rezultatele au arătat constant că doar speranța este asociată cu un sentiment mai profund al sensului în viață, notează Eurek Alert.

„A simți că viața are sens este un aspect central al funcționării psihologice, care prezice o serie de beneficii majore: mai multă fericire, relații mai sănătoase, o stare fizică mai bună și chiar venituri mai mari. A-i da sens vieții nu este o experiență rară, este ceva la care avem acces în fiecare zi, iar speranța este una dintre cheile care fac ca viața să pară plină de sens”, a explicat Laura King, profesoară în cadrul universității.

Cum ne putem cultiva speranța?

Având în vedere cât de important este sentimentul de sens pentru tot ceea ce ține de starea de bine, de la grijă față de sine și până la relații și activități cotidiene, cercetătorii propun câteva metode simple prin care ne putem cultiva speranța zi de zi.

Observă și apreciază momentele pozitive, oricât de mici ar fi. Deși tindem să ne concentrăm pe obiective mari din viitor, conștientizarea momentelor bune din prezent poate alimenta speranța.

Valorifică oportunitățile chiar și în vremuri dificile. Atunci când viața pare haotică, găsirea și folosirea unor ocazii mărunte poate reda sentimentul de progres.

Recunoaște potențialul de creștere, atât în tine, cât și în ceilalți. Observarea progresului, oricât de mic, ne poate inspira o viziune pozitivă asupra viitorului.

Implică-te în activități care îngrijesc și hrănesc viața. Fie că ai grijă de copii sau plantezi copaci, aceste acțiuni simbolizează viitorul și contribuie la consolidarea unei mentalități pline de speranță.

Nu uita că nimic nu e permanent. Chiar și atunci când lucrurile par sumbre, e important să ne amintim că situațiile se pot schimba. Iar speranța începe tocmai cu această credință.

Laura King consideră că studiul lor surprinde doar o mică parte din adevăratul impact al speranței. Edwards a adăugat că cercetările viitoare vor analiza rolul speranței în perioade de criză și suferință, cu scopul de a dezvolta strategii care să-i ajute pe oameni să rămână optimiști și să găsească sens chiar și în mijlocul greutăților.

Studiul a fost publicat în revista Emotion.

Vă recomandăm să citiți și:

Bărbile sunt focare de microbi? Iată ce spun studiile!

Statutul socioeconomic este legat de sănătatea creierului, arată un studiu

Test de cultură generală. Pe ce continent s-au născut cei mai puțini oameni?

Exercițiile fizice, mai eficiente decât medicamentele în prevenirea recidivei cancerului