Durata vieții este influențată mai mult de alegeri decât de gene, arată un studiu

Una dintre cele mai persistente întrebări pe care și le pun oamenii este cât timp vor trăi. Această întrebare aduce în discuție și cât de mult din durata vieții noastre este influențată de mediu și alegerile personale și cât este predeterminată de gene.

Un studiu recent, publicat în revista Nature Medicine, a încercat pentru prima dată să cuantifice contribuția relativă a mediului și a stilului de viață în raport cu factorii genetici în procesul de îmbătrânire și longevitate.

• ADHD în viața de zi cu zi: ce îngreunează concentrarea și ce ajută, concret
• Cele mai consumate băuturi din lume au un efect crucial pentru sănătatea oaselor noastre

Rezultatele au fost surprinzătoare, indicând că mediul și stilul de viață joacă un rol mult mai important decât genetica în durata vieții. Studiul s-a bazat pe date din UK Biobank, o bază de date vastă din Marea Britanie, care conține informații detaliate despre sănătate și stil de viață de la aproximativ 500.000 de persoane. Aceste date includ informații genetice, dosare medicale, imagini și detalii privind obiceiurile de viață.

O parte separată a studiului a analizat un subset de peste 45.000 de participanți ale căror probe de sânge au fost supuse profilării proteomice, o tehnică relativ nouă care analizează modificările proteinelor din organism pentru a estima vârsta biologică a unei persoane, spre deosebire de vârsta sa cronologică (în ani trăiți).

Cercetătorii au evaluat 164 de factori de mediu, alături de markeri genetici asociați bolilor. Factorii de mediu analizați au inclus alegeri de stil de viață (precum fumatul și activitatea fizică), factori sociali (cum ar fi condițiile de trai, venitul gospodăriei, statutul profesional) și factori timpurii din viață, cum ar fi greutatea corporală în copilărie.

Apoi, echipa a investigat corelațiile dintre factori genetici, factori de mediu și 22 de boli majore asociate îmbătrânirii (cum ar fi boala coronariană și diabetul de tip 2), rata mortalității și îmbătrânirea biologică (determinată prin profilare proteomică).

Durata vieții este influențată mai mult de stilul de viață decât de genetică

Analiza a permis estimarea contribuției relative a mediului și a geneticii la procesul de îmbătrânire și la riscul de deces prematur. După cum era de așteptat, vârsta și sexul explicau aproximativ jumătate dintre variațiile longevității. Însă descoperirea-cheie a fost că factorii de mediu reprezentau aproximativ 17% dintre variațiile în speranța de viață, în timp ce factorii genetici contribuiau cu mai puțin de 2%.

Această concluzie susține clar ideea că mediul are o influență mult mai mare decât genetica în durata vieții și sănătate. Totuși, studiul a evidențiat că impactul factorilor genetici și de mediu variază în funcție de boală. De exemplu, mediul avea cea mai mare influență asupra bolilor pulmonare, cardiace și hepatice, în timp ce genetica avea un rol mai important în riscul de cancer de sân, ovarian, de prostată și în apariția demenței.

Printre factorii de mediu care au avut cel mai mare impact asupra îmbătrânirii biologice și riscului de moarte prematură se numără fumatul, statutul socioeconomic, nivelul activității fizice și condițiile de trai, menționează Science Alert.

Legătura dintre înălțime și durata vieții

Un aspect interesant a fost constatarea că o înălțime mai mare la vârsta de zece ani era asociată cu o viață mai scurtă. Deși acest lucru poate părea surprinzător, se aliniază cu studii anterioare care sugerează că persoanele mai înalte au o speranță de viață mai redusă.

De asemenea, excesul de greutate la vârsta de zece ani și fumatul matern în timpul sarcinii sau în perioada neonatală au fost factori corelați cu o viață mai scurtă.

Unul dintre cele mai neașteptate rezultate ale studiului a fost lipsa unei asocieri clare între dietă și markerii îmbătrânirii biologice, conform analizelor proteomice. Acest rezultat contrazice numeroase studii anterioare care au subliniat rolul esențial al alimentației în prevenirea bolilor cronice și în longevitate.

Există însă mai multe explicații posibile: numărul participanților din analiza îmbătrânirii biologice ar fi putut fi prea mic pentru a evidenția corect impactul dietei; datele despre dietă au fost auto-raportate și colectate într-un singur moment, ceea ce le-ar putea face mai puțin fiabile; relația dintre dietă și longevitate este probabil complexă, fiind dificil de separat efectele alimentației de alți factori ai stilului de viață.

Alimentația sănătoasă este cheia unei vieți mai lungi

Astfel, în ciuda acestui rezultat, este în continuare sigur să afirmăm că alimentația rămâne unul dintre pilonii fundamentali ai sănătății și longevității.

Studiul a mai evidențiat și impactul unor factori care nu sunt neapărat sub controlul individului, precum venitul gospodăriei, statutul de proprietar al locuinței și situația profesională, evidențiind importanța abordării determinanților sociali ai sănătății pentru a asigura șanse egale la o viață lungă și sănătoasă pentru toți.

În același timp, rezultatele oferă un mesaj încurajator: longevitatea este în mare măsură modelată de alegerile noastre. În cele din urmă, studiul întărește ideea că, deși putem moșteni anumite riscuri genetice, felul în care ne alimentăm, ne mișcăm și interacționăm cu lumea pare a avea un impact mult mai mare asupra sănătății noastre și a longevității.

Vă recomandăm să citiți și:

Nucile la micul dejun ajută creierul pe tot parcursul zilei, arată un studiu

Cercetătorii au descoperit că microplasticele ar putea agrava rezistența la antibiotice

Un mecanism din creier ar putea explica de ce femeile îmbătrânesc mai încet decât bărbații

Oamenii care petrec foarte mult timp pe rețelele sociale sunt mai expuși la afecțiuni psihiatrice