Statutul socioeconomic este legat de sănătatea creierului, arată un studiu

Statutul socioeconomic este legat de sănătatea creierului la vârste înaintate, sugerează un nou studiu. Cercetarea, condusă de Universitatea din Edinburgh (Scoția), a identificat o legătură între statutul socioeconomic și modificări ale substanței albe din creier, un factor de risc cunoscut pentru declinul cognitiv și demență la bătrânețe.

Într-un nou studiu, statutul socioeconomic este legat de sănătatea creierului. Este primul studiu de acest gen la nivel mondial și a analizat datele a aproape un milion de persoane pentru a examina conexiunile dintre genetică și indicatori precum ocupația, venitul, educația și gradul de deprivare socială.

• Sănătatea psihologică: Reziliența chiar te poate face mai sănătos?
• Cum previi o tragedie: Cum să recunoști că o persoană consumă droguri?

Rezultatele au arătat că trei sferturi dintre efectele genetice asociate cu fiecare dintre acești patru factori socioeconomici sunt comune, ceea ce cercetătorii au numit „factorul genetic al statutului socioeconomic”.

Această semnătură genetică comună a fost apoi analizată la 947.466 de persoane. Printr-o metodă numită studiu de asociere la scară genomică (GWAS), care caută legături între variații genetice și trăsături biologice sau comportamentale, cercetătorii au identificat 554 de regiuni din genomul uman asociate cu statutul socioeconomic.

Statutul socioeconomic este legat de sănătatea creierului. Ce înseamnă acest lucru?

Folosind aceste date, echipa a descoperit că diferențele în ceea ce privește statutul socioeconomic sunt, cel mai probabil, un factor de risc cauzal pentru acumularea de așa-numite hiperintensități ale substanței albe, modificări cerebrale asociate cu probleme cognitive, risc crescut de demență și declin al funcției cerebrale.

Totuși, cercetătorii subliniază că statutul socioeconomic explică doar o mică parte din diferențele privind sănătatea creierului. Factorii de mediu și sociali, precum condițiile de trai, politicile publice sau chiar norocul, au un rol mult mai important, scrie Medical Xpress.

Echipa internațională de cercetători din Marea Britanie, Olanda și Italia a analizat date genetice de la aproape un milion de persoane, cu vârste cuprinse între 30 de ani și vârsta a treia.

S-a constatat că o variație genetică comună explică 9% dintre diferențele de statut socioeconomic. Așadar, majoritatea variațiilor dintre oameni în privința poziției sociale și financiare nu sunt de natură genetică, au precizat autorii.

Ulterior, au fost analizate scanări cerebrale RMN de la aproximativ 40.000 de persoane pentru a verifica dacă statutul socioeconomic influențează structura creierului și dacă, invers, structura creierului poate influența statutul socioeconomic.

Au fost găsite dovezi că un nivel socioeconomic mai ridicat este asociat cu un volum mai mic de hiperintensități ale substanței albe, un semn al unei sănătăți cerebrale mai bune.

La ce ajută un astfel de studiu?

Cercetătorii spun că rezultatele demonstrează valoarea datelor genetice în identificarea riscurilor de mediu modificabile, cum este statutul socioeconomic, în ceea ce privește îmbătrânirea creierului.

„Am identificat un semnal genetic comun pentru ocupație, venit, educație și grad de deprivare socială. Folosind acest factor comun, am reușit să surprindem aspectele partajate ale statutului socioeconomic la nivel individual, de gospodărie și de comunitate. Acest lucru ne-a permis să înțelegem mai bine efectele cauzale ale statutului socioeconomic asupra structurii creierului”, a explicat dr. David Hill, cercetător la Universitatea din Edinburgh.

„Studiile de acest tip pot fi ușor interpretate greșit: nu am demonstrat că sănătatea creierului este determinată genetic. Mai degrabă, am arătat că statutul socioeconomic este un factor de mediu modificabil, cu impact asupra sănătății cerebrale la vârste înaintate”, a adăugat dr. Charley Xia, coautor al studiului.

Studiul este publicat în revista Molecular Psychiatry și include o secțiune detaliată de întrebări și răspunsuri, menită să ajute publicul să înțeleagă cum pot fi corelate diferențele genetice cu cele socioeconomice și cum genetica poate deveni un instrument valoros în studierea influențelor de mediu asupra trăsăturilor umane.

Vă recomandăm să citiți și:

Conform evoluției, telefoanele sunt niște paraziți

Este adevărat că retinolul inversează semnele îmbătrânirii? Iată ce spune știința!

Este adevărat că împărțim 60% din ADN cu bananele?

De ce ne gâdilăm? Oamenii încearcă să afle de 2.000 de ani