Un nou studiu a dezvăluit adevărata cauză a burnoutului

Un nou studiu a dezvăluit adevărata cauză a burnoutului. Când auzim termenul „burnout”, majoritatea dintre noi ne gândim la orele lungi de muncă și la stresul acumulat la serviciu și din relațiile profesionale.

Însă un nou studiu surprinzător sugerează că doar o minoritate dintre persoanele care se confruntă cu burnout consideră că munca este principala cauză a simptomelor lor. Și atunci, care este adevărata cauză a burnoutului?

• De ce ni se pare că luna decembrie „vine mai devreme” în fiecare an?
• Ce este ADHD și ce înseamnă cu adevărat

Cercetarea, condusă de o echipă de la Universitatea Norvegiană de Știință și Tehnologie (NTNU), ar putea contesta ideile tradiționale despre cum apare burnoutul și cum ne-am putea proteja mai eficient împotriva lui.

Care este adevărata cauză a burnoutului?

Potrivit studiului, mai puțin de 30% dintre participanți au indicat locul de muncă drept motivul principal pentru epuizarea resimțită.

Cercetătorii sugerează că în spatele burnoutului se află adesea un ansamblu mai larg de factori și presiuni din viața de zi cu zi, nu doar ce se întâmplă la serviciu.

„Persoanele care experimentează burnout vorbesc despre un stres constant în viața lor cotidiană, care duce la o formă de depresie. Ai putea spune că e vorba de un stres depresiv generalizat”, explică psihologul Renzo Bianchi, de la NTNU.

Studiul a inclus 813 angajați din Norvegia, dintre care unii au raportat simptome de burnout. Cercetătorii au analizat percepția participanților asupra cauzelor epuizării, a oboselii și a stresului psihologic nespecific.

Rezultatele au arătat că, deși burnoutul avea legături clare cu anumite aspecte profesionale, factori precum siguranța locului de muncă și sprijinul colegilor erau mai degrabă corelați cu stresul psihologic general decât cu burnoutul propriu-zis.

Interesant este că doar 27,7% dintre cei care prezentau simptome de burnout au spus că munca este principalul vinovat.

Cercetările anterioare au prezentat rezultate similare

Aceasta nu este singura cercetare care indică același lucru: în alte studii, majoritatea celor cu burnout nu au dat vina în primul rând pe locul de muncă. Astfel, burnoutul poate fi declanșat de factori diferiți, în funcție de fiecare individ.

„Pentru persoanele cu o personalitate anxioasă, grijile și stresul pot consuma multă energie, chiar dacă nu au legătură directă cu serviciul. Cred că este important să cercetăm mai mult acest aspect, mai ales modul în care personalitatea influențează apariția burnoutului. Grijile constante despre ce s-ar putea întâmpla rău sunt extrem de obositoare”, spune Bianchi.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) definește burnoutul drept stres cronic asociat muncii, care se manifestă prin: epuizare sau lipsă de energie, distanțare și atitudine negativă față de muncă, și comportament profesional scăzut.

Aceste definiții, care se concentrează pe muncă, datează încă de când psihologul american Herbert Freudenberger a introdus termenul „burnout”. Inițial, era folosit pentru profesiile de îngrijire (precum medici, asistente sau asistenți sociali), dar ulterior s-a extins la toate tipurile de locuri de muncă, scrie Science Alert.

Care este adevărata cauză a burnoutului? Definiția ar trebui rescrisă!

Însă definițiile ar putea avea nevoie de o reevaluare, spun autorii studiului, nu doar pentru a înțelege mai bine burnoutul și simptomele lui, ci și pentru a putea interveni eficient. Dacă problema nu ține de muncă, nu are sens să căutăm soluții doar în mediul profesional.

Burnoutul poate avea consecințe grave asupra sănătății fizice și mintale, și desigur că, în unele cazuri, este cauzat de muncă. Dar poate fi alimentat și de probleme familiale, probleme de sănătate sau financiare.

Printre factorii care pot reduce riscul de burnout la locul de muncă, cercetătorii menționează: siguranța jobului, sprijinul colegilor și sentimentul de autonomie, dar și alegerea unui domeniu în care să lucrezi cu plăcere dacă ai această oportunitate.

„Nu toată lumea are norocul de a iubi ceea ce face și astfel să suporte mai ușor stresul profesional. Dar este important să îți găsești un loc de muncă cu sens, care să îți ofere motivația de a-i face față presiunii”, spune Bianchi.

Cercetarea a fost publicată în revista Journal of Psychosomatic Research.

Vă recomandăm să citiți și:

Ce s-a întâmplat după ce oamenii de știință le-au dat cocaină musculițelor?

Un nou studiu a găsit un risc serios pentru consumul de alimente cu canabis

Adevărul despre dietele de detoxifiere: chiar ne curăță sucurile verzi organismul?

Ritmurile noastre biologice încă sunt dependente de Soare, chiar și în era electricității