De la dopamină la depresie: Efectele ascunse ale social media asupra sănătății mintale

În doar câteva decenii, rețelele de social media au reconfigurat radical modul în care trăim, comunicăm și percepem lumea.

Platforme precum Facebook, Instagram, TikTok și X (fostul Twitter) ne țin legați la un flux continuu de informații, dar și la o comparație socială constantă, la validare efemeră și la o anxietate latentă.

• ESA intensifică cercetarea Pământului pe măsură ce viitorul agențiilor americane devine tot mai incert
• Un expert spune că modelele lingvistice mari nu vor fi niciodată cu adevărat inteligente

Și totuși, impactul lor asupra sănătății mintale rămâne un subiect controversat, cu studii care arată atât beneficii, cât și riscuri profunde.

Cum ne schimbă social media creierul?

Neuroștiința a demonstrat că utilizarea excesivă a rețelelor de socializare activează aceleași căi neuronale ca și dependențele de substanțe. Scroll-ul infinit declanșează eliberarea de dopamină, un neurotransmițător asociat cu plăcerea și recompensa, creând un ciclu de dependență psihologică. Un studiu publicat în Nature Communications (2022) a evidențiat că utilizatorii care petrec mai mult de două ore pe zi pe social media au un risc crescut de simptome depresive, iar tinerii care folosesc aceste platforme noaptea suferă de tulburări de somn semnificative.

Pe de altă parte, cercetări de la Universitatea Harvard arată că, în doze mici, social media poate stimula conexiunile sociale autentice, mai ales pentru persoanele izolate. Comunitățile online oferă sprijin celor cu boli cronice sau tulburări de anxietate, unde găsesc oameni cu experiențe similare. Problema apare atunci când consumul devine compulsiv, iar lumea virtuală înlocuiește interacțiunile din viața reală.

Comparația socială: motorul anxietății moderne

Unul dintre cele mai toxice efecte ale social media este sindromul comparației sociale ascendente – tendința de a ne măsura viața în funcție de momentele, posibil filtrate și distorsionate, pe care alții le afișează online. Un experiment condus de Universitatea din Pennsylvania a cerut participanților să-și reducă timpul pe Instagram la 30 de minute pe zi. După trei săptămâni, aceștia au raportat nivele semnificativ mai scăzute de anxietate și depresie. Și asta pentru că, fără expunere constantă la vieți „perfecte”, participanții și-au recâștigat perspectiva asupra realității.

Problema se amplifică în rândul adolescenților. Raportul State of Mind al Royal Society for Public Health (UK) a clasificat Instagram ca fiind cea mai dăunătoare platformă pentru sănătatea mintală a tinerilor, din cauza presiunii de a arăta perfect. Filtrele, editările și viața „de fațadă” creează standarde nerealiste, ducând la tulburări de imagine corporală și auto-depreciare.

De la FOMO la JOMO: schimbarea paradigmelor

Fenomenul FOMO (Fear of Missing Out) a dominat discuțiile despre social media timp de mai mulți ani, dar acum apare un contracurent: JOMO (Joy of Missing Out). Tinerii, în special generația Z, încep să valorizeze deconectarea. Un sondaj Global Web Index (2023) arată că 40% dintre utilizatorii de social media sub 24 de ani activează „modul avion” pentru perioade prelungite, iar aplicații care măsoară timpul de utilizare devin tot mai populare.

Platformele în sine încearcă să se adapteze. Instagram a introdus opțiunea de a ascunde like-urile, iar TikTok avertizează utilizatorii să facă pauze. Dar scepticii spun că aceste măsuri sunt aproape inutile, deoarece algoritmii continuă să prioritizeze conținutul care captează atenția, chiar dacă generează stres.

Cum putem folosi social media într-un mod mai sănătos?

Un prim pas ar fi conștientizarea timpului petrecut – aplicații ca Screen Time (iOS) sau Digital Wellbeing (Android) oferă statistici clare. Ideal este să nu depășiți 60 de minute pe zi pe platforme sociale. Apoi, aveți în vedere curățenia feed-ului – dacă anumite conturi vă fac să vă simțiți inferior, dați unfollow. Urmăriți doar ce vă inspiră sau informează.

Deconectarea periodică este și ea o idee bună. Încercați o „pauză digitală” în weekend ori seara înainte de somn. Recunoașterea iluziei – amintiți-vă că majoritatea postărilor sunt o versiune editată a realității.

Viitorul: reglarea fine între conectare și echilibru

Social media nu dispare, dar modul în care o folosim poate evolua. Cercetătorii sugerează că în viitor, platformele vor integra mai multe instrumente de well-being, iar educația digitală va deveni parte din programa școlară. Până atunci, responsabilitatea rămâne în mare parte la utilizator – să discernem între conexiunea autentică și dependența toxică.

Întrebarea finală nu este dacă social media ne afectează sănătatea mintală, ci cum o putem folosi fără a ne pierde din vedere lucrurile care contează cu adevărat. Iar răspunsul, după cum arată știința, stă într-un echilibru conștient.

Surse:

https://www.rsph.org.uk/our-work/campaigns/status-of-mind.html

https://www.nature.com/articles/s41467-022-29296-3

https://guilfordjournals.com/doi/10.1521/jscp.2018.37.10.751

https://journals.sagepub.com/doi/10.1177/0956797617694868

https://www.bbc.com/news/health-39955295

Vă mai recomandăm să citiți și:

Tinerii s-au apucat de croșetat pentru a lupta cu pericolul social media

Vânzarea ilegală de animale sălbatice a crescut alarmant în social media

Peste jumătate dintre tinerii din România vor să-și schimbe aspectul fizic din cauza social media

Anthony Hopkins, actorul care își încurajează fanii pe social media