Într-un studiu amplu realizat pe aproape 50.000 de femei de-a lungul a 30 de ani, cercetătorii au descoperit că un consum mai mare de cafea – până la un anumit punct – în perioada de mijloc a vieții este asociat cu mai puține boli cronice, mai puține probleme de mobilitate fizică și un declin cognitiv mai lent la vârste înaintate. Însă alte produse cu cofeină, inclusiv cafeaua decofeinizată, nu au avut aceleași rezultate.
Cercetători de la Universitatea Harvard au investigat legătura dintre consumul de cofeină la vârsta mijlocie și modul în care ar putea contribui la îmbătrânirea sănătoasă în cazul femeilor.
Ei au analizat datele de sănătate ale 47.513 femei participante la Studiul Asistentelor Medicale (Nurses’ Health Study) timp de 30 de ani, începând din 1984.
„Studiul nostru are mai multe puncte forte cheie,” a declarat dr. Sara Mahdavi de la Harvard T.H. Chan School of Public Health. „Pe lângă dimensiunea mare a eșantionului și urmărirea pe termen lung, am evaluat mai multe aspecte ale longevității și îmbătrânirii sănătoase, precum și informații detaliate despre alimentație și stilul de viață, colectate la fiecare patru ani.”
Deși „îmbătrânirea sănătoasă” este un termen-umbrelă, în acest studiu cercetătorii au definit-o astfel: a avea 70 de ani sau mai mult, fără niciuna dintre cele 11 boli cronice majore, fără limitări fizice, fără tulburări cognitive sau de sănătate mintală, și fără plângeri legate de memorie (pe baza răspunsurilor din 2014 și 2016).
În 2016, 3.706 participante se încadrau în acest grup. Când aveau între 45 și 60 de ani, consumau regulat aproximativ 315 mg de cofeină pe zi – echivalentul a trei cești mici (sau aproximativ 1,5 cești mari după standardele din 2025). Peste 80% din aportul total de cofeină provenea exclusiv din cafea.
Femeile din acest grup care consumau mai multă cafea prezentau, de asemenea, indicatori de sănătate mai buni. Cercetătorii au constatat că pentru fiecare 80 mg de cofeină (aproximativ o ceașcă de 240 ml), exista o creștere de 2-5% a markerilor de sănătate, chiar și după ajustarea pentru alți factori precum fumatul și consumul de alcool. Acest procent a crescut odată cu numărul ceștilor, până la un maxim de aproximativ cinci cești mici (sau 2,5 mari).
În plus, au fost evaluate și alte băuturi cu cofeină, precum și cafeaua decofeinizată. Ceaiul și cafeaua decofeinizată nu au avut un impact semnificativ asupra îmbătrânirii sănătoase. În schimb, consumul de cola cu cofeină a fost asociat cu o scădere semnificativă – de 20-26% – a șanselor de a îmbătrâni sănătos, scrie NewAtlas.
„Deși studiile anterioare au legat cafeaua de rezultate pozitive pentru sănătate, studiul nostru este primul care evaluează impactul cafelei asupra mai multor domenii ale îmbătrânirii, pe parcursul a trei decenii,” a spus Mahdavi.
„Rezultatele sugerează că doar cafeaua care are cofeină – nu ceaiul și nici decofeinizata – ar putea sprijini în mod unic traiectoriile de îmbătrânire care păstrează funcțiile mentale și fizice.”
Numeroase cercetări au evidențiat beneficiile potențiale ale cafelei, inclusiv faptul că un consum moderat pare să îmbunătățească sănătatea atât la bărbați, cât și la femei. De asemenea, a fost asociată cu o sănătate cardiovasculară mai bună și chiar curezultate mai bune în cazurile de cancer. Cu toate acestea, cercetătorii subliniază că noile descoperiri arată doar o asociere, nu o relație cauzală, iar factori precum toleranța genetică la cofeină pot anula efectele benefice.
Cercetătorii intenționează acum să investigheze mai în detaliu căile de îmbătrânire și modul în care compușii din cafea pot influența pozitiv acești indicatori de sănătate.
Cum să-ți bei cafeaua ca să ai un risc mai mic de mortalitate
Cafeaua poate afecta tratamentele medicamentoase. Un farmacist explică de ce!
Câte cești de cafea putem bea pe zi pentru o îmbătrânire sănătoasă?
Modul în care prepari cafeaua ar putea influența nivelurile de colesterol