Este adevărat că Pământul a avut cândva 420 de zile într-un an?

Pământul avea odată 420 de zile într-un an, nu 365. Asta nu înseamnă că orbita Pământului era mai lungă, ci că zilele erau mai scurte, așa că în perioada în care planeta noastră făcea o rotație completă în jurul Soarelui, încăpeau mai multe zile. Totuși, anul a avut multe alte numere de zile de-a lungul timpului, așa că merită să înțelegem de ce cifra 420 este atât de des menționată.

Rotația Pământului încetinește treptat, deși există scurte perioade – cum ar fi în următoarele două luni – în care se accelerează, contrar tendinței. Asta înseamnă că zilele devin mai lungi, iar în trecut existau mai multe zile într-un an. Spre sfârșitul erei dinozaurilor, erau 372 de zile într-un an. Când s-a format Pământul, probabil se învârtea suficient de repede încât un an să aibă cel puțin 500 de zile, poate chiar mai multe.

• Universul invizibil dezvăluie noi indicii despre materia întunecată
• De ce ni se pare că luna decembrie „vine mai devreme” în fiecare an?

Nu au fost salturi bruște, de la 450 zile într-un an la 400 în următorul – a fost o tranziție treptată.

Planetele se rotesc la viteze foarte diferite. Jupiter își încheie o rotație în 9,9 ore pământene. Venus are nevoie de 243 de zile pământene – mai mult decât îi ia să înconjoare Soarele. Aceste viteze sunt, în general, rezultatul impulsului unghiular al norului protoplanetar din care s-au format. Se pare că majoritatea planetelor nu și-au schimbat semnificativ viteza de rotație de la formare, cu unele excepții.

Pământul, însă, a încetinit considerabil, iar principala cauză pare să fie Luna. Deși nu este cel mai mare satelit din Sistemul Solar, Luna este neobișnuit de mare în raport cu planeta pe care o orbitează. Asta înseamnă că are o influență geografică importantă asupra Pământului, încetinindu-i rotația.

O tranziție treptată

Sistemul Pământ–Lună are o cantitate constantă de impuls unghiular. Pe măsură ce Luna se îndepărtează – ceea ce chiar face – își mărește impulsul unghiular. Distanța în plus compensează pierderea de viteză, așa că Luna „fură” impuls unghiular de la rotația Pământului, care astfel încetinește, scrie IFLScience.

Luna se îndepărtează din cauza mareelor, atât cele oceanice cât și cele pe care le creează în scoarța terestră. Gravitația Lunii creează o umflătură în Pământ, dar frecarea produce o întârziere, așa că acea umflătură nu este perfect aliniată cu axa Pământ–Lună. Cu Luna în afara alinierii, ea exercită un cuplu asupra acestei umflături, încetinind rotația Pământului și împingându-se pe sine mai departe.

Deoarece Luna a fost alături de Pământ aproape de la început, și l-a încetinit în tot acest timp, au existat multe durate diferite ale zilei. Dar a calcula exact câte zile avea un an într-o anumită perioadă din trecut este dificil. Pentru cel puțin jumătate din existența Pământului, tot ce avem sunt estimări.

Unii cercetători au calculat că acum 1,4 miliarde de ani, o zi dura aproximativ 18 ore – ceea ce ar însemna un an de 490 de zile. Dar aceste estimări presupun că procesele care încetinesc rotația au fost constante.

Cercetări mai recente contrazic asta. Ele sugerează că între 2 și 1 miliard de ani în urmă, rotația Pământului s-a schimbat foarte puțin, datorită influenței Soarelui, care prin atmosferă ar fi accelerat ușor rotația Pământului, contracarând efectul Lunii. Dacă această ipoteză e corectă, atunci în acea perioadă uriașă un an avea cam 460 de zile.

Fosilele de corali vin în ajutor

Ca și copacii, mulți corali cresc în funcție de anotimpuri. Asta lasă urme vizibile, ca inelele copacilor. Unii corali de ape puțin adânci înregistrează chiar și mareele, lăsând urme fine în sedimente.

În 1963, profesorul John Wells de la Universitatea Cornell a publicat un studiu revoluționar despre corali fosilizați din perioada Devonianului Mijlociu, acum 380 de milioane de ani, care indică un an de aproximativ 400 de zile.

Alți cercetători au continuat pe această linie și au descoperit că între 444 și 419 milioane de ani în urmă (perioada Siluriană), un an avea între 400 și 420 de zile. Astfel, cu cât mergem mai înapoi în timp, cu atât zilele erau mai scurte, iar numărul acestora într-un an mai mare.

În 2000, dr. George Williams de la Universitatea din Adelaide a publicat un articol în care a analizat un coral mult mai vechi și a estimat un an de 400 de zile, acum 620 de milioane de ani. El susține că acest rezultat contrazice lucrările anterioare, chiar și pe cea cu cifra de 420 zile, apărută din date cu 200 milioane de ani mai recente.

El a obținut și alte estimări – de 466 și 514 zile pe an, acum 2,45 miliarde de ani.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Test de cultură generală. Câte emisfere are Pământul?

Câți dintre angajații din România își doresc săptămâna de lucru de 4 zile?

Cercetătorii britanici au aflat cum ne ajută cafeina să îmbătrânim mai încet

România este a doua cea mai ieftină țară din UE, dar nu neapărat pentru locuitorii săi