Home » Istorie » Un bumerang din colți de mamut, vechi de 40.000 de ani, este cel mai vechi din Europa și posibil din lume

Un bumerang din colți de mamut, vechi de 40.000 de ani, este cel mai vechi din Europa și posibil din lume

Un bumerang din colți de mamut, vechi de 40.000 de ani, este cel mai vechi din Europa și posibil din lume
Foto: Talamo et al., PLOS One, 2025
Publicat: 30.06.2025

Este acesta cel mai vechi bumerang din lume? Un bumerang din colți de mamut descoperit în Polonia are 40.000 de ani.

Un bumerang din colți de mamut descoperit într-o peșteră din Polonia are o vechime de aproximativ 40.000 de ani, ceea ce îl face cel mai vechi obiect de acest fel găsit în Europa și, posibil, cel mai vechi bumerang cunoscut din lume, potrivit unui nou studiu.

„Obiectul din fildeș are toate caracteristicile bumerangurilor folosite astăzi de aborigenii din Queensland. Forma arcuită, secțiunea transversală plat-convexă și dimensiunile sale le corespund bumerangurilor din Queensland care nu se întorc la aruncător”, a declarat arheologul Paweł Valde-Nowak, de la Universitatea Jagiellonă (Polonia), coautor al studiului.

Un bumerang din colți de mamut ar putea fi cel mai vechi din lume

Noul studiu, publicat în revista PLOS One, arată că uneltele de aruncare curbate au fost inventate în Europa mult mai devreme decât se credea anterior. Artefactul în formă de semilună, lung de aproximativ 72 de centimetri, a fost descoperit acum 40 de ani în Peștera Obłazowa, în sudul Poloniei, alături de oase umane, pandantive realizate din colți de vulpe și lame din piatră, toate acoperite cu ocru roșu.

Valde-Nowak și colegii săi au publicat primele concluzii în revista Nature în 1987, sugerând că peștera a fost folosită, în etape, atât de neanderthalieni, cât și de oameni moderni, în perioada Paleoliticului mijlociu și superior (cu între 300.000 și 12.000 de ani în urmă).

Paleoliticul superior (cu 50.000-12.000 de ani în urmă) este o perioadă esențială în istoria umanității, marcată de apariția artei rupestre, a decorațiunilor personale și a unor noi tipuri de unelte. Iar la Peștera Obłazowa, Valde-Nowak a observat o diferență clară între obiectele acoperite cu ocru și artefactele mai vechi găsite în straturile inferioare ale sitului.

„În opinia mea, acestea sunt dovezi clare ale unor comportamente necunoscute anterior, practici ale vremurilor timpurii ale lui Homo sapiens, care contrastează puternic cu ceea ce am descoperit în straturile culturale mai adânci lăsate de neanderthalieni”, a spus Valde-Nowak.

Cui i-a aparținut unealta?

Pentru a înțelege mai bine cronologia sitului, în 1996 cercetătorii au realizat o analiză cu carbon-14 pe resturile organice, inclusiv pe bumerang. Însă rezultatul, 18.000 de ani, a fost considerat suspect de mic, posibil afectat de contaminarea cu adezivi sau materiale de conservare.

Bumerangurile clasice australiene au o vechime de cel puțin 20.000 de ani, potrivit Muzeului Național al Australiei, și erau folosite pentru vânătoare, luptă sau săpat. Totuși, uneltele de aruncare au fost create în multe alte colțuri ale lumii, incluzând un exemplar foarte timpuriu descoperit în nordul Germaniei, datând de acum 300.000 de ani, notează Live Science.

În noua analiză, cercetătorii au efectuat teste ADN și cu radiocarbon pe un os uman din stratul unde fusese găsit și bumerangul, stabilind că unealta îi aparținea unui om modern care a trăit în urmă cu cel puțin 31.000 de ani. De asemenea, au analizat mai multe oase de animale din același strat (dar nu și bumerangul, pentru a-l proteja de degradare), iar toate s-au dovedit a avea o vârstă de circa 41.500 de ani. Pe baza acestor date, echipa a creat un model statistic care estimează că bumerangul a fost realizat cu siguranță acum mai bine de 35.000 de ani, cel mai probabil cu între 42.365 și 39.355 de ani în urmă.

„Analiza noastră asupra bumerangului din situl Obłazowa a oferit perspective esențiale asupra vechimii acestuia”, au scris cercetătorii, adăugând că artefactul ar putea fi „unul dintre cele mai vechi exemple de acest tip din Europa, poate chiar din lume, și oferă o imagine valoroasă asupra abilităților tehnice și a complexității cognitive a lui Homo sapiens în realizarea unor unelte atât de sofisticate”, au spus cercetătorii.

Vă recomandăm să citiți și:

„Cel mai vechi selfie” din istorie ar putea fi o operă de artă neanderthaliană veche de 43.000 de ani

Arheologii au aflat cum era folosită o găleată bizantină rară în Anglia secolului al VI-lea

Cele mai vechi unelte cunoscute din oase de balenă, descoperite în colecțiile muzeelor europene

Un vultur de alamă din secolul al XVIII-lea, descoperit în Polonia

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase