Prima interfață creier-computer din lume a ajutat un bărbat paralizat să își miște membrele

O echipă de la Universitatea Nankai din China a realizat ceea ce numește primul test uman din lume al unei interfețe creier-computer implantate prin vasele de sânge, permițând unui pacient paralizat să își miște din nou membrele.

Conduși de profesorul Duan Feng de la Universitatea Nankai, cercetătorii chinezi au realizat primul test uman din lume cu o interfață creier-computer (BCI) implantată prin vasele de sânge, care a permis unui pacient paralizat să își recâștige mobilitatea membrelor.

• ESA intensifică cercetarea Pământului pe măsură ce viitorul agențiilor americane devine tot mai incert
• Un expert spune că modelele lingvistice mari nu vor fi niciodată cu adevărat inteligente

Pacientul, un bărbat de 67 de ani, a fost paralizat pe o parte a corpului în urma unui accident vascular cerebral petrecut în urmă cu șase luni. Diagnosticul: hemiplegie. Deși făcea recuperare, progresul era lent, motiv pentru care s-a decis implantarea interfeței pentru a-l ajuta să-și recapete mișcarea.

Chirurgii au introdus un electrod tip stent în vasele de sânge din creier, printr-o procedură minim invazivă realizată printr-o venă de la nivelul gâtului, conform informațiilor oferite de universitate.

Această metodă este complet diferită de cea folosită de compania lui Elon Musk, Neuralink, care presupune intervenții chirurgicale directe pe creier pentru conectarea cipului.

Cum funcționează interfața creier-computer?

Procedura a presupus plasarea unui stent cu electrozi de 50 de micrometri grosime de-a lungul peretelui vasului de sânge. Acești electrozi se conectează, printr-un fir ghidat în piept, la un dispozitiv wireless implantat sub piele. Acesta colectează și transmite semnale EEG (electroencefalografice).

Profesorul Duan a explicat că echipa a integrat interfața creier-computer cu stimulare electrică funcțională, permițând ajustări în timp real ale terapiei. Această combinație a sprijinit antrenamentul motor și a stimulat neuroplasticitatea, rezultând mișcări stabile și naturale ale membrelor.

Mass-media chineză a relatat că, în urma tratamentului, pacientul a recâștigat capacitatea de a apuca obiecte în mod voluntar și de a efectua activități zilnice precum luarea medicamentelor – fără efecte adverse precum infecții sau tromboze.

Înainte de testele pe oameni, echipa a realizat studii ample pe animale, combinând tehnologia BCI cu stimularea electrică funcțională.

Rezultate promițătoare și fără efecte adverse

În 2022, cercetătorii au reușit să controleze mișcările unei oi cu ajutorul BCI, după ce i-au cartografiat semnalele electrice. În anul următor, electrozii implantați în sinusul sagital superior al unei maimuțe i-au permis acesteia să se hrănească singură, folosind un braț robotic controlat prin gânduri.

Profesorul Duan a subliniat că acest test uman este prima implantare de BCI realizată prin chirurgie intervențională.

Potrivit cercetătorului chinez, acest progres deschide calea spre o utilizare largă a tehnologiei și oferă o nouă speranță pacienților cu deficiențe motorii cauzate, de exemplu, de AVC-uri.

Tehnologia BCI din China avansează rapid, depășind capacitățile actuale ale SUA, cu teste clinice desfășurate în mai multe orașe și universități, scrie InterestingEngineering.

Succesul acestui test din China confirmă nu doar siguranța și eficiența BCI-ului minim invaziv, ci și potențialul său de aplicare pe scară largă în viitor.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Primul pacient cu implant Neuralink a creat un videoclip pe YouTube cu ajutorul interfeței creier-computer

Interfețele creier-computer ne-ar putea schimba irevocabil, spun experții

Noua interfață creier-computer permite utilizatorilor să transmită 62 de cuvinte pe minut

Citirea creierului uman prin ultrasunete este posibilă. Ar putea revoluționa tehnologia interfață creier-computer