NASA tocmai a realizat cele mai apropiate imagini cu Soarele

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Sonda solară Parker de la NASA nu este străină de doborârea recordurilor, astfel că acum ne-a transportat încă o dată în atmosfera dinamică a celei mai apropiate stele de noi.

Misiunea sondei Parker este să studieze plasma coronală și câmpurile magnetice ale Soarelui. Pentru a face acest lucru, trebuie să se apropie de suprafața solară mai mult decât orice alt obiect construit de om. NASA descrie misiunea drept o încercare de a „atinge Soarele”.

• O structură mamut descoperită în spațiul îndepărtat sfidează tot ce știm despre Cosmos
• „Soarta Pământului depinde de un echilibru delicat”: Cum ar putea supraviețui Terra după moartea Soarelui?

Pe 24 decembrie 2024, sonda a ajuns la o distanță record de doar 6,1 milioane de kilometri de suprafața solară, călătorind cu o viteză uimitoare de 692.000 km/h. Deși a petrecut puțin timp atât de aproape de stea, a reușit să capteze cele mai detaliate imagini ale coroanei solare realizate vreodată.

Unul dintre instrumentele cheie ale sondei este WISPR (Wide-field Imager for Solar Probe) — un set de camere rezistente la radiații care captează imagini ale coroanei solare, ale vântului solar și ale altor fenomene în jurul Soarelui.

„Sonda Parker ne transportă din nou în atmosfera dinamică a celei mai apropiate stele,” a declarat Nicky Fox, administrator asociat al Direcției pentru Știință din cadrul NASA.

Cea mai îndrăzneață misiune spațială către Soare

„Vedem acum cu propriii ochi locul de unde pornesc amenințările meteo-spațiale pentru Pământ. Aceste date ne vor ajuta să îmbunătățim considerabil predicțiile și să protejăm astronauții, sateliții și rețelele electrice.”

Vântul solar este un flux continuu de particule încărcate electric, care pornesc din Soare și traversează întregul Sistem Solar. Acest fenomen generează aurore spectaculoase, dar poate provoca și daune grave sateliților sau rețelelor de electricitate, scrie ScienceAlert.

Pe lângă vântul solar, există și erupțiile coronal-masive (CME) — explozii bruște care aruncă miliarde de tone de plasmă în spațiu. Deși doar o parte dintre ele ajung la Pământ, pot declanșa furtuni geomagnetice puternice, cu impact major asupra tehnologiilor noastre.

Unul dintre cele mai interesante descoperiri ale sondei Parker sunt zonele în care liniile câmpului magnetic solar formează zig-zaguri. Aceste structuri par să fie mai frecvente decât se credea și se grupează în „ciorchini”.

În timpul apropiatelor treceri prin coroană, sonda a identificat că sursa acestor fenomene sunt regiuni în care se formează pâlnii magnetice, iar acestea contribuie direct la accelerarea vântului solar rapid.

Una dintre cele mai mari realizări ale cercetării spațiale

„Marea necunoscută era: cum se generează vântul solar și cum scapă de atracția gravitațională uriașă a Soarelui?” a explicat Nour Rawafi, om de știință principal al misiunii de la Johns Hopkins Applied Physics Laboratory.

Cercetătorii au descoperit că vântul solar lent, de două ori mai dens decât cel rapid, provine din regiunile ecuatoriale ale Soarelui, însă structurile exacte de unde se eliberează particulele sunt încă sub investigație.

Sonda Parker va reveni în apropierea coroanei solare în septembrie 2025. Acea trecere va aduce noi informații despre vântul solar lent și despre structura complexă a atmosferei solare. Și, fără îndoială, va produce imagini spectaculoase ce vor redefini modul în care înțelegem steaua noastră.

Lansată în onoarea fizicianului american Eugene Parker, care a propus pentru prima dată conceptul de „vânt solar” în 1958, această sondă reprezintă una dintre cele mai mari realizări ale cercetării spațiale.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Iată de ce orbita Pământului în jurul Soarelui nu este așa cum crezi!

Pentru prima dată în istorie, oamenii au fotografiat polii Soarelui

Cercetătorii anunță că Soarele începe o perioadă de activitate înaltă

O misiune NASA a surprins o fotografie stranie cu Luna și Soarele