ESA a fotografiat pentru prima oară în istorie polii Soarelui. Agenția Spațială Europeană (ESA) a realizat o premieră istorică: sonda Solar Orbiter a capturat primele imagini din istoria omenirii ale polilor Soarelui.
De ce este important că au fost fotografiați polii Soarelui? Până acum, toate imaginile cu Soarele pe care le-am avut au fost realizate din același plan, acela în care orbitează Pământul și celelalte planete ale Sistemului Solar, numit „planul ecliptic”. Asta înseamnă că le-am văzut mereu dintr-o perspectivă laterală.
Dar Solar Orbiter a făcut ceva diferit: și-a înclinat orbita față de acest plan, iar între 16 și 17 martie 2025 a fotografiat polul sud al Soarelui cu ajutorul a trei instrumente avansate, PHI, EUI și SPICE. A fost prima campanie de observații la un unghi ridicat, începând cu 15° sub ecuatorul solar, care a crescut rapid la 17°. Este primul pas dintr-o orbită completă „de la pol la pol”.
Hamish Reid, co-lider al instrumentului EUI, de la University College London (Anglia), spune că aceste imagini sunt „doar începutul” și că în următorii ani se așteaptă descoperiri științifice majore: „Nu știm ce vom găsi și, cel mai probabil, vom observa lucruri despre care nu aveam habar.”
Anterior, o altă sondă ESA/NASA, Ulysses, a survolat polii solari, dar de la distanță mare și fără camere. În schimb, Solar Orbiter vine echipată cu un set de instrumente sofisticate, fiecare cu un rol precis.
PHI (Polarimetric and Helioseismic Imager): captează imagini în lumină vizibilă și cartografiază câmpul magnetic solar.
EUI (Extreme Ultraviolet Imager): observă coroana solară, stratul exterior superîncălzit al Soarelui, cu temperaturi de până la 3 milioane °C.
SPICE (Spectral Imaging of the Coronal Environment): măsoară emisiile plasmei la diverse temperaturi, urmărind elemente precum hidrogen, oxigen, neon și magneziu în timp real.
Aceste observații combinate permit cartografierea fluxului de material prin straturile superioare ale Soarelui și pot scoate la iveală modele neașteptate, precum vârtejuri în apropierea polilor, similare celor observate pe Venus sau Saturn.
Unul dintre scopurile misiunii este înțelegerea mai clară a ciclului solar de 11 ani, în care activitatea Soarelui crește până la un maximum, apoi polii magnetici se inversează. Imaginile de la polul sud au dezvăluit un câmp magnetic haotic, unde polaritățile nord și sud coexistă, un fenomen specific perioadei de maximum solar, înainte de inversarea polilor, scrie Space.com.
„Este vital să putem observa polii pentru a înțelege cum funcționează câmpul magnetic solar la scară globală și cum începe un nou ciclu solar”, explică Lucie Green, cercetătoare de la UCL.
Datorită instrumentului SPICE, s-a putut măsura viteza atomilor de carbon expulzați în jeturi solare și s-au efectuat primele măsurători Doppler de la înălțimi mari ale vântului solar, lucru imposibil până acum. Rezultatul? O imagine tridimensională, în desfășurare, a modului în care vântul solar formează heliosfera, acea imensă bulă de particule care învăluie întreg sistemul nostru solar.
Cea mai interesantă parte e că abia acum încep lucrurile cu adevărat spectaculoase. Imaginile cu polul nord există, dar nu au fost încă descărcate pe Pământ. Iar datele obținute din prima orbită completă de la pol la pol, începută în februarie 2025, vor ajunge abia în octombrie.
„Acesta e doar primul pas pe ‘scara către cer’ a Solar Orbiter. În anii ce urmează, sonda va urca și mai mult în afara planului ecliptic, oferindu-ne vederi tot mai clare ale polilor solari”, spune Daniel Müller, coordonator științific ESA al misiunii.
Pe măsură ce înregistrările vor fi analizate, vom înțelege mai bine nu doar comportamentul magnetic al Soarelui, ci și cum influențează acesta clima spațială și viața pe Pământ. Cu alte cuvinte, ne aflăm în pragul unei adevărate revoluții în fizica solară.
Un studiu dezvăluie cum găurile negre pot fi folosite pentru coliziunea particulelor