Ce este „otrovertul”, noul concept prin care poate fi descrisă o persoană?

Un nou termen își face loc în psihologie pentru a desemna acei indivizi care nu se regăsesc nici în tiparele clasice de introversiune sau extraversiune: „otrovertul”. Conceptul a fost introdus de psihiatrul american Rami Kaminski și descrie persoanele a căror raportare este diferită de cea a majorității.

Dacă introvertiții se raportează spre interior și extravertiții spre exterior, otroverții privesc, după cum spune Kaminski, „într-o direcție rar împărtășită de ceilalți”. Această tendință de a nu se alinia este adesea percepută ca dificultate de adaptare, mai ales într-o societate care valorizează apartenența la grup. Kaminski povestește că și-a descoperit această trăsătură încă din copilărie, când, la inițierea în cercetași, nu a resimțit emoția comună a colegilor săi.

• Albert Einstein a avut dreptate: Timpul se scurge mai repede pe planeta Marte!
• Ce se întâmplă cu creierul atunci când lucrezi în echipă?

În cultura contemporană, a nu „aparține” poate fi privit drept problemă psihologică, însă Kaminski atrage atenția asupra potențialelor beneficii. El subliniază că originalitatea și independența emoțională sunt daruri care decurg din această poziționare atipică.

„Istoria este plină de gânditori independenți”

„Istoria este plină de gânditori independenți care, nefiind dependenți de un grup, au reușit să recunoască pericolele mentalității de turmă mult mai devreme decât ceilalți”, notează autorul.

Printre exemplele de figuri istorice pe care Kaminski le consideră „otroverte” se numără Frida Kahlo, Franz Kafka, Albert Einstein sau George Orwell, acestea fiind personalități care au sfidat convențiile și au adus contribuții importante prin gândirea lor originală, notează The Guardian.

Caracteristica definitorie a otroverților este ceea ce psihiatrul numește imunitate la „fenomenul bluetooth”, adică acea capacitate de a se conecta emoțional instantaneu cu cei din jur. Dacă pentru adolescenți lipsa acestei „conectări” poate fi dificilă social, la maturitate ea poate deveni un atu, permițând păstrarea unei autonomii rare și a unei gândiri neinfluențate de presiunea grupului.

Toți oamenii se nasc otroverți, însă majoritatea renunță

Kaminski merge chiar mai departe, susținând că toți oamenii se nasc otroverți, însă majoritatea renunță la această independență prin procesul de socializare, care impune afilierea la grupuri și identități colective. Cei care rezistă acestei condiționări rămân, însă, mai liberi și mai creativi.

Deși în prezent apartenența la comunități (inclusiv virtuale) este adesea percepută drept esențială, Kaminski propune o perspectivă contrară: poate că adevărata libertate și inovație provin tocmai din „darul de a nu aparține”.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Când a avut loc încrucișarea dintre oamenii moderni și neandertalieni?

Peste 1.100 de oameni au murit din cauza celui mai recent val de căldură din Spania

Oamenii ignoră sfaturile atunci când iau decizii dificile. Dar de ce?

Cum îi percep oamenii pe medicii care poartă halate albe?