Pacienții continuă să aibă mai multă încredere și să îi perceapă drept mai profesioniști pe medicii care poartă halate albe, însă medicii femei, chiar și îmbrăcați astfel, sunt adesea confundați cu asistentele, arată o analiză.
Medicii care poartă halate albe sunt percepuți ca fiind mai profesioniști, dar preferințele pacienților în privința ținutei medicilor par puternic influențate de contextul clinic și de specialitatea medicală, iar uniformele medicale câștigă tot mai multă acceptare, mai ales în secțiile de urgență sau în medii cu risc ridicat.
În secolul al XIX-lea, medicii purtau în special negru, deoarece consultațiile erau văzute drept evenimente formale și serioase. Odată cu accentul pus pe igienă și cu avansul științific în medicină, halatul alb a devenit simbol al curățeniei și al profesionalismului, impunându-se ca standard la nivel global în secolul XX.
De la ultima analiză amplă asupra impactului vestimentației medicilor asupra satisfacției, încrederii și respectării indicațiilor medicale de către pacienți, practicile din domeniul sănătății și așteptările societății s-au schimbat, explică autorii studiului.
Cercetătorii au căutat studii publicate între ianuarie 2015 și august 2024, selectând 32 de lucrări dintr-un total inițial de 724. Cele mai multe proveneau din SUA (17), iar restul din Japonia, China, Pakistan, Indonezia, India, Etiopia, Coreea, Germania, Malaezia, Arabia Saudită, Singapore și Elveția.
Rezultatele arată că mediul clinic influențează preferințele pacienților. De exemplu, în îngrijirea paliativă, vestimentația medicului nu influența încrederea sau evaluarea competențelor, dar în medicina de urgență pacienții preferau halatele albe sau uniforma medicală. În medicina de familie, pacienții erau mulțumiți și cu o ținută mai lejeră, cu sau fără halat alb.
Specialitatea medicală conta și ea: pacienții preferau halatul alb în ortopedie, chirurgie, dermatologie, oftalmologie sau obstetrică-ginecologie, scrie Medical Xpress.
Unele studii au indicat că pacienții preferă ca medicii bărbați să poarte costum, iar accesoriile precum ceasul sau ochelarii le creșteau percepția de profesionalism și încredere. În Marea Britanie însă, politica „bare below the elbows” interzice halatele albe, ceasurile, cravatele și mânecile lungi pentru a reduce riscul de infecții.
Chiar și când medicii bărbați și femei purtau aceeași ținută, femeile erau mai des confundate cu asistentele, fenomen observat constant în diferite culturi. Totuși, indiferent de gen, pacienții preferau halatul alb față de ținuta business sau casual, considerând că medicii care poartă halate albe sunt mai demni de încredere, respectuoși, competenți, comunicativi și empatici.
În chirurgie, percepțiile erau diferite în funcție de gen: chirurgii bărbați erau priviți mai puțin favorabil dacă purtau halat alb peste uniforma medicală, în comparație cu un costum cu halat, doar uniformă medicală sau doar costum. În schimb, chirurgii femei erau preferați în halat alb peste uniforma medicală, față de costum sau ținută casual. Acest lucru reflectă, potrivit autorilor, faptul că medicii femei sunt judecați mai mult după aspect decât colegii lor bărbați, ceea ce influențează percepția asupra competenței lor.
Câteva studii din perioada pandemiei de COVID-19 au arătat că mulți medici preferau uniforma medicală pentru igienă și libertate de mișcare, iar pacienții au început să favorizeze ținuta practică și igienică, inclusiv masca facială.
Autorii notează limitările analizei: majoritatea studiilor au fost realizate în SUA, lipsesc date din America de Sud, iar din Europa, Asia și Africa provin doar câteva. În plus, multe se bazează pe răspunsuri auto-raportate și nu includ copii sau pacienți cu afecțiuni psihice.
„Deși halatul alb rămâne un simbol al profesionalismului și încrederii, pacienții acceptă tot mai mult uniforma medicală, mai ales în medii de urgență sau cu risc ridicat. Așteptările privind ținuta sunt adesea influențate de gen, afectând recunoașterea și respectul acordat medicilor femei, ceea ce subliniază importanța inițiativelor instituționale de reducere a prejudecăților și de promovare a percepțiilor echitabile”, scriu cercetătorii.
Ei sugerează ca instituțiile medicale să adopte coduri vestimentare flexibile, adaptate la preferințele pacienților pentru diferite medii clinice și specialități medicale.
Studiul a fost publicat în revista BMJ Open.
De ce este periculos să folosim ventilatoare în condiții de căldură uscată?
Iată cum expunerea la căldură afectează performanța cognitivă a elevilor