Misiunea Solar Orbiter, condusă de Agenția Spațială Europeană (ESA), a urmărit fluxurile de electroni energici aruncate de Soare până la două surse distincte, marcând un progres major în cercetarea vremii spațiale.
Soarele, cel mai puternic accelerator de particule din Sistemul Solar, poate propulsa electronii la o viteză apropiată de cea a luminii și îi poate arunca în spațiu. Cunoscuți sub numele de Electronii Solari Energetici (SEE), aceste particule joacă un rol cheie în modelarea mediului cosmic.
Timp de zeci de ani, oamenii de știință au suspectat că electronii SEE provin din diferite tipuri de explozii solare, dar le-a lipsit capacitatea de a lega clar evenimentele din spațiu de sursa lor de pe Soare.
Acum, sonda Solar Orbiter a oferit prima dovadă directă care leagă electronii măsurați în spațiu de originile lor.
Descoperirile arată că un tip de SEE este legat de erupțiile solare intense, explozii de pe suprafețe mai mici ale Soarelui, în timp ce un alt tip provine din ejecțiile de masă coronală (CME), erupții masive de gaz fierbinte din atmosfera Soarelui.
„Vedem o diviziune clară între evenimentele de particule impulsive, unde acești electroni energici se îndepărtează de suprafața Soarelui în rafale, prin erupții solare, și cele graduale asociate cu ejecții de masă coronală mai extinse, care eliberează un val mai larg de particule pe perioade mai lungi de timp,” spune autorul principal Alexander Warmuth de la Institutul Leibniz pentru Astrofizică Potsdam (AIP), Germania.
În timp ce existența a două tipuri de SEE era cunoscută, proximitatea sondei Solar Orbiter față de Soare a permis cercetătorilor să stabilească o conexiune fără precedent.
Zburând mai aproape decât navele spațiale anterioare și folosind opt dintre cele zece instrumente ale sale, sonda a observat peste 300 de evenimente între noiembrie 2020 și decembrie 2022.
„Am putut identifica și înțelege aceste două grupuri doar observând sute de evenimente la distanțe diferite de Soare cu multiple instrumente – ceva ce doar sonda Solar Orbiter poate face,” adaugă Warmuth.
„Apropiindu-ne atât de mult de steaua noastră, am putut măsura particulele într-o stare pură, incipientă, și astfel am putut determina cu precizie timpul și locul în care au început pe Soare.”
Studiul a explicat, de asemenea, o enigmă de lungă durată: de ce electronii apar adesea cu întârziere după erupțiile solare. „Se pare că acest lucru este cel puțin parțial legat de modul în care electronii călătoresc prin spațiu – ar putea fi o întârziere în eliberare, dar și o întârziere în detectare”, a explicat cercetătorul ESA Laura Rodríguez-García,
Distincția între tipurile de SEE contează pentru prognoza vremii spațiale. Ejecțiile de masă coronală, în special, sunt legate de valuri de particule de înaltă energie care pot deteriora sateliții, pot perturba comunicațiile și pot pune în pericol astronauții, scrie InterestingEngineering.
Ceva ciudat se întâmplă în atmosfera Soarelui, arată observațiile făcute de Solar Orbiter
De ce conține Solar Orbiter, satelitul trimis să observe Soarele, praf de oase carbonizate
Oamenii de știință au transformat trei ani de explozii solare în sunete