De ce ziua și noaptea nu sunt cu adevărat egale în timpul echinocțiului de toamnă?

Vara s-a încheiat oficial în emisfera nordică, odată cu echinocțiul de toamnă. Momentul astronomic, din 22 septembrie, marchează trecerea Soarelui peste ecuatorul ceresc, spre sud.

Fenomenul este determinat de mișcarea Pământului pe orbită, în timp ce emisfera nordică începe să se încline treptat departe de Soare. Rezultatul este unul vizibil și resimțit din plin de toți, pentru că zilele devin mai scurte decât nopțile.

Termenul „equinox” provine din latină, de la aequus („egal”) și nox („noapte”). În teorie, echinocțiul reprezintă momentul în care ziua și noaptea au aceeași durată. În realitate, lucrurile stau puțin diferit din cauza atmosferei terestre, notează The Guardian.

Ce înseamnă, de fapt, echinocțiu?

Concret, aerul pe care îl respirăm curbează razele solare, astfel încât observăm Soarele la orizont cu câteva minute înainte ca acesta să răsară efectiv și continuăm să îl vedem pentru scurt timp după apus. Această „iluzie” optică prelungește ziua cu câteva minute chiar și în ziua echinocțiului.

Adevărata egalitate între durata zilei și a nopții survine câteva zile mai târziu și poartă un nume distinct: equilux. Acesta se produce, în funcție de poziția geografică, adică pe 25 sau 26 septembrie.

Pentru astronomi și pasionați de fenomene cerești, echinocțiul marchează o schimbare de anotimp, dar în același timp și un prilej de observații. Totuși, pentru restul oamenilor, acesta este mai ales semnalul că vara a trecut, iar zilele luminoase vor fi tot mai scurte, fiind pregătit terenul pentru frigul iernii.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Gențile de lux, ținta controverselor pe TikTok: Fenomenul global al produselor contrafăcute

Un manuscris antic despre „fenomene inexplicabile” aduce vești proaste pentru cei care cred în Giulgiul din Torino

Organizația Meteorologică Mondială avertizează că fenomenul La Niña ar putea reveni

Fenomen extraordinar pe un râu din Brazilia: mii de pești „escaladează” o cascadă