Criza vârstei mijlocii la femei: o transformare profundă, nu un capăt de drum

Criza vârstei mijlocii este un termen introdus în 1965 de psihanalistul canadian Elliott Jaques (1917–2003), care a observat că, în jurul vârstei de 40 de ani, mulți bărbați parcurg o perioadă de reevaluare profundă a vieții. De-a lungul timpului, cercetările au arătat că și femeile experimentează o etapă similară, de multe ori mai discretă, dar la fel de semnificativă, caracterizată prin introspecție, reexaminarea identității și ajustări ale priorităților personale.

Pentru femei, criza vârstei mijlocii nu este doar o schimbare de perspectivă, ci un cumul de factori biologici, emoționali și sociali care converg într-un punct de răscruce. Această etapă apare de obicei între 40 și 55 de ani, însă momentul exact diferă în funcție de experiențele de viață, de mediul profesional și familial, precum și de contextul cultural al fiecăreia dintre ele. Schimbările hormonale specifice perimenopauzei și menopauzei pot amplifica neliniștea, iar evenimentele semnificative – copiii care părăsesc casa, pierderea părinților ori schimbările în carieră – stimulează o reflecție profundă asupra propriei vieți.

• O afecțiune genetică rară poate face chiar și alimentele sănătoase să fie periculoase
• Un studiu dezvăluie cât de important este părul pentru atractivitate

„Și femeile trec printr-o etapă de căutare a autenticității după ce o mare parte din viață alte roluri și responsabilități au fost prioritare. Dar, spre deosebire de bărbați, femeile sunt supuse unor presiuni diferite. În cele din urmă, ceea ce contează cu adevărat este măsura în care ne preocupăm de lumea noastră interioară.” (Psihoterapeut Cornelia Storie)

Manifestările crizei variază de la o femeie la alta. Unele experimentează tristețe, senzații de gol interior sau pierderea interesului pentru activitățile care odată le aduceau bucurie, în vreme ce altele simt anxietate, iritabilitate sau dorința de a face schimbări majore: poate o reconversie profesională, poate schimbarea relațiilor apropiate sau o reconfigurare a vieții personale. Spre deosebire de bărbați, care adesea manifestă criza prin acțiuni vizibile și uneori spectaculoase – cumpărături impulsive, mașini scumpe, aventuri amoroase, femeile trec prin această etapă într-un registru mai interior, mai reflexiv, axat pe reorganizarea propriei vieți: își reevaluează cariera, reconsideră relațiile personale, investesc timp în hobby-uri sau în dezvoltarea personală și spirituală, și adesea caută echilibrul între familie, muncă și sinele lor autentic.

Cercetările arată că femeile sunt mai vulnerabile la presiunea rolurilor multiple: profesionist, soție, mamă, fiică, prietenă, iar această supraîncărcare poate genera un sentiment de pierdere a identității proprii și un impuls de înțelegere profundă a propriei ființe. De aceea, psihologii subliniază importanța conștientizării etapelor vieții și a acceptării transformărilor naturale. Psihoterapeutul Dr. Susan Krauss Whitbourne, psiholog clinician specializată în dezvoltare, cunoscută pentru lucrările sale privind personalitatea și identitatea de-a lungul vieții, afirmă că „femeile în această perioadă nu trebuie să se simtă vinovate pentru că își reexaminează alegerile, ci ar trebui să vadă această introspecție ca pe o oportunitate de a-și redefini scopurile și valorile personale”.

De multe ori, criza se resimte mai acut în momentele de liniște sau singurătate, când femeia se privește în oglindă și își pune întrebări fundamentale: „Am trăit viața pe care mi-am dorit-o?”, „Cine sunt dincolo de rolurile pe care le-am jucat pentru alții?”, „Ce mai pot construi acum?”. Aceste întrebări nu denotă semne de slăbiciune, ci indică maturizarea emoțională și capacitatea de a evalua realist trecutul și viitorul. În acest sens, perioada de criză poate fi o șansă de a regăsi pasiuni abandonate, de a descoperi noi talente sau de a cultiva relații autentice.

Pentru a traversa această etapă cu echilibru, sprijinul social devine esențial. Prietenii apropiați, familia sau terapeuții pot oferi perspectiva și încurajarea necesare, astfel încât introspecția să nu alunece spre izolare sau deprimare. Implicarea în activități comunitare, voluntariat sau proiecte creative nu doar că stimulează sentimentul de utilitate, dar conferă și un scop concret în viața de zi cu zi. În paralel, menținerea sănătății fizice – prin exerciții regulate, alimentație echilibrată și odihnă corespunzătoare – susține direct echilibrul mental și emoțional, creând un cadru în care redescoperirea pasiunilor și a propriei identități poate avea loc în mod armonios.

Femeile care trec prin această etapă au nevoie să învețe să își ofere compasiune și răbdare, să accepte că schimbarea este inevitabilă și că adevărata putere constă în autenticitate, nu în aparențe. Prin mindfulness și reflecție conștientă, această perioadă poate fi transformativă. Studiile sugerează că femeile care adoptă strategii de conștientizare, meditație și activitate fizică regulată raportează o satisfacție mai mare și o percepție pozitivă a propriei vieți după vârsta de 45 de ani.

Așadar, criza vârstei mijlocii la femei nu este un capăt de drum, ci un punct de inflexiune, un moment în care reevaluarea interioară și schimbările exterioare se întâlnesc. Este un timp în care femeia își poate regăsi identitatea, își poate reconstrui sensul și își poate defini viața după propriile valori și dorințe, nu după așteptările externe. Această perioadă, deși adesea percepută ca provocatoare, poate fi una dintre cele mai profunde etape de creștere personală și maturizare emoțională.

Surse:

https://www.choosingtherapy.com/midlife-crisis-women/

https://www.healthline.com/health/midlife-crisis-women

https://health.clevelandclinic.org/why-midlife-crises-are-different-for-women

https://www.cambridge.org/core/services/aop-cambridge-core/content/view/799BDF1A6AC508F006BF062AF7913F38/S0018246X17000309a.pdf/div-class-title-the-feminist-origins-of-the-midlife-crisis-div.pdf

Vă recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. Ce este „efectul zilei de naștere”?

Un semn timpuriu al demenței ar putea fi ascuns în forma creierului nostru

Consumul regulat de cannabis prezintă riscuri pentru persoanele peste 65 de ani, avertizează experții

Elliott Jaques, psihologul care a introdus termenul de criza vârstei mijlocii